Știrile Zilei
18:25 [Economie]Aeroportul Internațional „George Enescu” Bacău face un nou pas către eficiență energetică: a fost semnat contractul pentru construirea primului parc fotovoltaic cu sistem de stocare 18:00 [Top Story]Femeie căzută pe drum, cu o rană la față a fost salvată de o patrulă de jandarmi, în Târgu Ocna 13:49 [Anunțuri]Comunicat CRAB: lucrări la conducta din zona Gării 11:50 [Locuri de muncă]Thermoenergy Group SA angajează prin concurs 11:24 [Anunțuri]Anunț public 09:01 [Actualitate]Tragedie pe DN12A, la Agăș! Un motociclist de 61 de ani a murit într-un accident 07:54 [Actualitate]Călin Georgescu, ridicat din trafic de DIICOT într-un dosar de înșelăciune de peste 1 milion de euro – UPDATE 07:35 [Economie]Baterie de 88 MW și 176 MWh la Buciumi. Unul dintre cele mai mari proiecte de stocare a energiei din România intră în linie dreaptă 07:11 [Top Story]Banii la Primărie, riscurile la clienți! Hotelul Central, deschis pentru ședințe foto contra cost, deși clădirea prezintă pericol de accidente 06:53 [Top Story]Simba Invest Bacău și-a redus afacerile cu aproape 44%. Compania a rămas însă pe profit 18:25 [Economie]Aeroportul Internațional „George Enescu” Bacău face un nou pas către eficiență energetică: a fost semnat contractul pentru construirea primului parc fotovoltaic cu sistem de stocare 18:00 [Top Story]Femeie căzută pe drum, cu o rană la față a fost salvată de o patrulă de jandarmi, în Târgu Ocna 13:49 [Anunțuri]Comunicat CRAB: lucrări la conducta din zona Gării 11:50 [Locuri de muncă]Thermoenergy Group SA angajează prin concurs 11:24 [Anunțuri]Anunț public 09:01 [Actualitate]Tragedie pe DN12A, la Agăș! Un motociclist de 61 de ani a murit într-un accident 07:54 [Actualitate]Călin Georgescu, ridicat din trafic de DIICOT într-un dosar de înșelăciune de peste 1 milion de euro – UPDATE 07:35 [Economie]Baterie de 88 MW și 176 MWh la Buciumi. Unul dintre cele mai mari proiecte de stocare a energiei din România intră în linie dreaptă 07:11 [Top Story]Banii la Primărie, riscurile la clienți! Hotelul Central, deschis pentru ședințe foto contra cost, deși clădirea prezintă pericol de accidente 06:53 [Top Story]Simba Invest Bacău și-a redus afacerile cu aproape 44%. Compania a rămas însă pe profit

ÎNTRE OAMENI Cît plătești și ce „servești”? (2)

Redacția Ziarul de Bacău

Dan POPA

Adresăm politicos conducerii Romtelecom sugestia sau rugămintea de a emite cartele cu preț fix și contorizare în număr de impulsuri, așa cum face compania soră de peste Prut, Moldtelecom. Să exemplificăm: pe cartela emisă de aceasta din urmă am citit scris clar, cu litere albe: 100 impulsuri. Nu vedem nici un motiv ca în cazul unei reașezări de tarife puterea de a cumpăra telefonie a unei cartele să scadă, indiferent ce companie ar emite această cartelă!

Vînzarea cartelelor la un preț în lei fără garantarea numărului de impulsuri asigurate de o cartelă o considerăm doar o altă jupuială de pe spinarea cetățeanului, care atunci cînd cumpără cartela cumpără, de fapt, un număr de convorbiri telefonice, acesta fiind serviciul prestat de Romtelecom. Chestia miroase chiar a încălcare a legii și iată, pe scurt, apoi pe larg, de ce:

Pe scurt: în condițiile în care, conform dreptului comercial în vigoare, un act de vînzare-cumpărare efectuat de două părți în acord are valoarea unui contract implicit, iar clauzele contractuale de livrare a bunului sau serviciului nu este permis a fi modificate unilateral de un contractant, ceea ce se poate imputa Romtelecom-ului .

Pe larg: oricum am întoarce-o, dăm peste altă posibilă încălcare a legii. Observăm, de pildă, că Romtelecom nu este bancă, iar emiterea de bani și schimburile de bani sînt rezervate, prin lege, anumitor instituții, băncile și casele de schimb, care beneficiază de legi speciale. Schimbul de bani este chiar o activitate unică pentru casele de schimb care îl efectuează. Legea interzice casei de schimb să mai efectueze altă activitate comercială împreună cu cea de schimb de bani.

Emiterea de carduri telefonice cu valoare în lei nu se încadrează, conform articolului 3 din Codul Comercial, decît la rubrica privitoare la faptele de comerț numite „operațiuni de bancă și schimb”, fiind un schimb al banilor reali pe bani electronici, de pe card, și nu o vînzare de impulsuri (care, conform legislației în vigoare, sînt asimilați bunurilor vandabile, inclusiv atunci cînd sînt furați, ceea ce aduce fapta de furt de impulsuri sub incidența codului penal).

Descriu, acum, cu amănunte, potențiala încălcare a legii, faptul că Romtelecom, în loc să vîndă telefonie, impulsuri, face operații de emitere de bani electronici proprii sau de emitere de instrumente de efectuare de plăți și operații de schimb de bani. Legislația e clară; Codul comercial (vedeți art. 3 pct. 11) enumeră operațiile de bancă: operațiile de depozit, operațiile de efectuare de plăți, de acordare de credit etc. Adică, exact ceea ce face de facto Romtelecom, fie că se consideră „vînzarea cartelei” drept emiterea unui instrument de efectuare de plăți, fie că se consideră schimb de bani.

Acest lucru, faptul de a funcționa simultan ca și cum ar fi și bancă și întreprindere nebancară, sau de a funcționa simultan ca o casă de schimb a banilor reali în bani electronici permite companiei să încalce relația contractuală implicită stabilită prin „vînzarea cartelei telefonice”, act care incumbă obligația comerciantului de a furniza telefonie, măsurată în impulsuri, la prețul din momentul achiziției, nu la unul ulterior majorat. Ori, se știe, și subliniem iarăși acest lucru, termenii unui contract comercial nu se pot modifica ulterior, prin voință unilaterală, adică a unei singure părți. Ori, exact un asemenea lucru îl face Romtelecom prin majorarea prețului unui impuls după ce clienții au cumpărat cartelele. Își cere, pe gratis, serviciul înapoi, refuzînd să vîndă / să presteze o parte din el, dar păstrînd integral banii încasați.

Nu acuz direct Romtelecom de încălcarea legii pînă nu se va stabili caracterul juridic al faptelor prezentate, dar sesizez prin prezenta organele abilitate să verifice această problemă: Romtelecom, pe lîngă regulile de bun simț, încalcă însuși Codul comercial? Este emiterea cartelelor cu valoare în bani, veritabile instrumente de plată – ilegală pentru o societate comercială care nu este nici bancă, nici cooperativă de credit, nici casă de schimb? Așteptăm replicile din partea unor avocați sau juriști, a căror competență se poate dovedi salutară în lămurirea chestiunii. Și așteptăm noile cartele Romtelecom, cu număr fix de impulsuri, nu cu lei, dovadă clară că acolo cineva ne citește și ne ia în seamă. Că de citit ne citește, am aflat deja, văzînd numai cum au dispărut de pe cartelele telefonice numerele care exprimau tirajul seriilor emise, ca urmare, cronologic vorbind, a unor articole de anul trecut în care estimam pe baza lor banii încasați de Romtelecom pentru servicii neprestate. Verificați.

Un lucru e, însă, clar: introducerea cartelelor electronice cu bani pentru plata unor servicii – justificată de firmele de telefonie ca alternativă la existența telefoanelor cu monedă atît de des sparte – creează, dacă este generalizată, mari probleme. Necazul e că le vom resimți în buzunarul nostru, iar puțină lume pare să le observe dinainte.

Urmărește Ziarul de Bacău pe WhatsApp Alerte de ultimă oră și știrile importante direct pe telefonul tău.
Urmărește Canalul

Ți-a plăcut acest articol? Distribuie-l mai departe!

Ajută comunitatea din Bacău să fie informată corect și la timp.

Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale

Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.

Derogare Legală RGPD Art. 7 Legea 190/2018

Specificul Activității Jurnalistice

Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.

Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.

Opinii & Comentarii Cititori

0

Nu există încă opinii la acest articol.

Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.

Adaugă o opinie

Adresa de email nu va fi făcută publică. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Datele furnizate sunt prelucrate conform Politicii de Confidențialitate și Regulilor de Comentare. Adresa IP este stocată strict în scop de securitate și prevenire anti-spam.