• „Bere Lichior Mărgineni” a intrat, oficial, în faliment • de pe 14 aprilie, fabrica are și un nou administrator judiciar, în persoana avocatului Vasile Agapie • procedura a fost declanșată la cererea societății Loepardo Impex din Buhuși, pentru un debit de peste un miliard de lei • demersuri similare au mai făcut în justiție, pînă acum, Direcția Generală a Finanțelor Publice și Asociația salariaților Beralbac, dar fără succes
Băcăuanii își pot lua adio de la cîndva vestita bere de Mărgineni, odată cu primul pas pe care judecătorii sindici l-au făcut spre declararea falimentului fabricii. Începînd cu data de 14 aprilie, fabrica de Bere Lichior Mărgineni este oficial în stare de insolvență, declarată de judecătorul sindic în urma cererii de declarare a reorganizării judiciare și a falimentului înaintate de societatea Leopardo din Buhuși. Administratorul acestei firme, cetățeanul străin Yerdak Lokman, avea de recuperat o datorie de peste 1,2 miliarde de lei, reprezentînd contravaloarea unor umbrele pentru terase și copertine. Cererea a fost depusă de Lokman pe 25 martie și a fost aprobată de judecătorii Secției comerciale a Tribunalului Bacău în ședința de pe 14 aprilie. Prin aceeași sentință prin care s-a aprobat declanșarea procedurii de reorganizare judiciară și faliment, judecătorii au numit și un administrator judiciar în persoana lui Vasile Agapie, unul dintre avocații băcăuani care are și calitatea de practician în reorganizare și lichidare. La dosarul cauzei se află și o contestație depusă de fabrica de bere pe 3 aprilie, prin care reclamă că datoria pretinsă de Leopardo nu „este certă, lichidă și exigibilă”, sau, altfel spus, suma nu reprezintă valoarea reală a datoriei și nici nu a ajuns la termenul de plată. Cu cinci zile în urmă, judecătorul sindic a respins contestația fabricii băcăuane și a deschis procedura de insolvență a acesteia. Potrivit încheierii de ședință din 14 aprilie 2003, noul administrator judiciar are puteri depline asupra oricăror decizii în ceea ce privește activitatea la Bere Lichior Mărgineni. Printre atribuțiile noului administrator judiciar se numără întocmirea unui raport cu privire la cauzele și împrejurările care au dus la apariția stării de insolvență și în care trebuie să menționeze persoanele cărora le-ar fi imputabile cauzele insolvabilității, elaborarea planului de reorganizare a activității, supravegherea operațiunilor de gestionare a patrimoniului, conducerea activității debitorului, introducerea de acțiuni pentru anularera actelor frauduloase, preluarea gestiunii, sigilarea și inventarierea bunurilor, menținerea sau denunțarea unor contracte, obligația de a aplica pe toate actele către celelalte societăți și insituții pe toate documentele de corespondență a mențiunii „Societate în insolvență”, notificarea creditorilor sau, altfel spus, anunțarea tuturor celor care au de recuperat bani de la Bere Lichior Mărgineni și întocmirea tabloului creditorilor, precum și comunicarea către bănci și alte instituții interesate a stării actuale a societății. Pentru toată această activitate, noul administrator judiciar, avocatul Vasile Agapie, este retribuit cu cinci milioane de lei pe lună. Prin aceeași încheiere de ședință, judecătorul sindic mai ordonă tuturor băncilor să nu mai dispună de lichiditățile fabricii Bere Lichior Mărgineni fără aprobarea judecătorului sindic sau a administratorului judiciar. Noul „boss” de la Bere Lichior Mărgineni a refuzat să comenteze în vreun fel acestă numire. „Deocamdată nu pot face nici un comentariu. Eu am fost desemnat administrator judiciar de către judecătorul sindic cu acordul ambelor părți, dar încă nu știu ce-i acolo, la Bere Lichior Mărgineni, și nici ce-au făcut cei dinaintea mea. Trebuie să primesc sentința de numire și abia atunci mă pot pronunța oficial”, ne-a declarat Vasile Agapie. În prezent, activitatea fabricii este oprită, cu excepția unei secții, unde se îmbuteliază berea rămasă pe stoc.
Ministerul Finanțelor, impotent în același război
Cererea de declanșare a procedurii de reorganizare judiciară și faliment înaintată de societatea buhușeană nu este prima de acest gen. Întîietatea îi aparține Ministerului Finanțelor, care a solicitat același lucru pentru datorii la bugetul statului în sumă de 500 de miliarde de lei în anul 2001. Timp de mai bine de un an, magistrații a avut de soluționat cererea de strămutare a procesului din Bacău. Lucru pe care patronii de la Bere Lichior l-au și obținut pînă la urmă, iar dosarul a ajuns la judecătorii sindici din Iași. Magistrații ieșeni
i-au dat cîștig de cauză fabricii băcăuane și au respins cererea de declarare a reorgănizării judiciare și a falimentului înaintată de Ministerul Finanțelor. La vremea respectivă era singura soluție prin care fabrica ar fi putut ieși la liman pentru că societatea încă funcționa și avea și autorizațiile de producere și comercializare a alcoolului. Cu un plan de reorganizare bine pus la punct sau chiar prin vînzarea unor active, se puteau plăti datoriile eșalonat. Între timp, acest lucru a devenit aproape imposibil. În luna noiembrie a anului trecut, societății i-au fost anulate autorizațiile de producție și de comercializare a alcoolului și a băuturilor alcoolice și a fost instituit sechestrul asupra fabricii de către finanțiști. Societatea a mai supraviețuit numai din vînzarea berii aflată pe stoc la finele anului trecut, aproximativ 60.000 de hectolitri. Autorizațiile au fost pierdute tot din cauza datoriilor la bugetul de stat. Potrivit legii, autorizațiile sînt anuale și se acordă pentru alcool de către Ministerul Finanțelor, iar pentru băuturi alcoolice de către Direcția Generală a Finanțelor Publice (DGFP). Asta numai în cazul în care firma care solicită aceste autorizații nu are datorii la bugetul de stat. Cum în toamna anului trecut, Bere Lichior Mărgineni avea datorii cu vîrf și îndesat, pe 16 noiembrie 2002 nu a mai putut obține autorizații nici pentru producție, nici pentru comercializare. Practic, aceasta a fost data la care a încetat activitatea de producere și comercializare a berii. Potrivit acelorași legi, dacă o cerere de declașare a reorganizării și falimentului împotriva unei societăți debitoare a fost respinsă, solicitantul acestei proceduri nu se mai poate îndrepta cu același gen de cerere împotriva aceleiași societăți decît peste cinci ani de la respingere. Adică în 2006, cum este cazul cererii formulate de Ministerul Finanțelor.
Turcii au demolat și au plecat
Pe 20 martie 2003, Asociația salariaților din societate, care deține 20 la sută din capitalul social, a făcut cerere de declanșare a procedurii de reorganizare judiciară și faliment pentru suma de peste 19,5 miliarde de lei reprezentînd contravaloarea actualizată a acțiunilor pe care le dețin salariații la această societate și pentru care nu au primit dividende din 1998. În cererea adresată de salariați judecătorilor se arată faptul că „starea de insolvență în care se află la această dată Bere Lichior Mărgineni a fost determinată, în principal, de practicarea în administrarea și conducerea acestei unități, de către acționarul majoritar, firma Altun Maya, Istanbul, Turcia, a unei politici total necorepunzătoare atît în ce privește activitatea economică, comercială, financiară și socială, cît și în ceea ce privește repectarea prevederilor legale în vigoare referitoare la plata în termen a obligațiilor față de creditori.
Rezultatele acestei politici defectuoase în perioada 1998-2002 a adus societatea într-o situație deosebit de dificilă, practic fără a mai exista posibilități reale de redresare și readucere a acestei unități în circuitul economic”. În aceeași cerere, Asociația salariaților arată că, la sfîrșitul anului 2002, pierduse toate bunurile din patrimoniu și mai era datoare cu încă aproape 500 de miliarde de lei. La acestea se mai adăugau datorii la bugetul de stat de peste 600 de miliarde de lei. „Încetarea activității de producție în noiembrie 2002, pierderea autorizației de comercializare a berii, existența de datorii de peste 700 de miliarde de lei și pierderea în totalitate a patrimoniului prin înregistrarea unui activ net negativ de 465 de miliarde de lei dovedește în fapt că SC Bere Lichior Mărgineni se află într-o profundă stare de faliment, dar care nu a fost declarată nici de către debitor, nici de către creditori”, descriu, dur și realist, salariații situația societății în cererea pe care au depus-o pe masa judecătorilor. Prin aceasta ei recunosc faptul că ceea ce mai există fizic din bunurile de patrimoniu aparține creditorilor în totalitate, deși a fost administrat și gestionat de niște acționari majoritări cărora nu le mai aparținea. De asemenea, salariații au mai atenționat că există riscul ca patrimoniului societății să se dimininueze prin înstrăinare, risipă și sustrageri și au cerut deschiderea procedurii de reorganizare judiciară și faliment și ridicarea dreptului de administrare a bunurilor mobile și imobile a reprezentanților acționarului majoritar, firma Altun Maya.
Cererea salariaților nu a avut nici ea șase de cîștig. Abia cererea înaintată de o firmă din Buhuși a fost picătura care a umplut paharul cu încă un miliard de lei, iar judecătorii au considerat că cererea este întemeiată.
La începutul anului 2003, unii economiști apreciau că în situația financiară de acum a fabricii de bere ar fi nevoie de cel puțin trei milioane de dolari numai pentru a fi repornită. Nimeni nu a îndrăznit să facă un calcul estimativ a cît ar mai fi fost necesar și pentru funcționare. În acest fel, dureros și mizerabil se sfîrșește istoria uneia dintre societățile care au constituit emlema Bacăului timp de aproape 200 de ani. A fost necesar să vină turcii din nou, de data asta cu intenții pașnice, chipurile, și cu statut de investitori ca să dărîme din temelii o societate care ani de-a rîndul a fost unul dintre simbolurile orașului. (Mirela ROMANEȚ)
Lasă un răspuns