Românii sînt hărțuiți fiscal

• nici firmele, nici populația nu agreează mediul economico-fiscal în care își duc zilele

O analiză realizată de Consiliul Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR), relevă că din totalul de peste 400.000 de firme care au depus bilanțul contabil în 2001, peste 90 la sută sînt micro-firme cu mai puțin de nouă angajați, în timp ce ponderea firmelor mari este de 0,38 procente.

Conform aceluiași raport, doar 44,5 la sută dintre cele peste 400.000 de companii au obținut profit în anul fiscal 2001, cele mai profitabile firme provenind din sectorul microîntreprinderilor (84%), urmate de firmele mici (12%), firmele mijlocii (3%) și companiile mari (1%). Totodată, cifra de afaceri totală realizată de cele 408.907 de firme a fost de 1.586.047 miliarde lei, ceea ce demonstreză că fiecare firmă, indiferent de clasa de mărime în care se încadrează, a obținut o cifră de afaceri anuală de aproximativ 3,9 miliarde lei.

Din aceasta sumă, doar șapte la sută reprezintă profitul total, diferența fiind cuprinsă în taxe către stat sau în pierderile unor firme. Un calcul simplu ne conduce la concluzia că o firmă obține un profit anual mediu de 265,9 milioane de lei. Sectorul IMM-urilor însă, deși lipsit de o serie de facilități menite să încurajeze activitatea acestuia, înghite în prezent mai mult de jumătate din forța de muncă actuală. Dovada este faptul că în cele 408.907 firme erau angajați 3,12 milioane de salariați. Iar fiecare angajat a contribuit în medie, anual, la realizarea profitului global cu 834.504 lei.

Conform aceleiași analize, clasamentul celor mai profitabile domenii de activitate este condus de sectorul telefoniei, telegrafiei și transmisiei de date (cu un profit de 5.088 miliarde lei), secondat de activitățile de comerț cu ridicata al bunurilor de consum, altele decît cele alimentare. Urmează activitățile de intermedieri în comerțul cu ridicata, fabricarea de articole de lenjerie și îmbrăcăminte din materiale textile, fabricarea altor produse alimentare, comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului, fabricarea băuturilor, alte activități de prestări servicii, producția de emițătoare radio și TV, echipamente și aparate telefonice și telegrafice, alte activități de telecomunicații.

Din această analiză se desprinde relativ ușor concluzia că mai puțin de jumătate (45,5%) dintre firmele românești obțin profit. Totodată, ponderea cea mai mare a firmelor profitabile provine din sectorul firmelor mijlocii (79,3%) și al întreprinderilor mici (72,3%). Același studiu arată că în ultimii trei ani s-au înregistrat, deși modeste, creșteri ale ponderii firmelor profitabile. Astfel, în 2000 aceasta a crescut cu doi la sută față de 1999 și cu 0,6 procente în 2001 față de 2000.

Cîte ceva s-ar mai putea face

În Raportul privind Dezvoltarea Spiritului Antreprenorial și a Întreprinderilor în România, specialiștii de la Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) au dat totuși cîteva recomandări:

– crearea, la nivel național, a unui Comandament și a unui Grup de lucru focalizat pe dezvoltarea IMM;

– renunțarea stabilirii de către stat a obiectivelor generale, cum sînt cele legate de crearea de locuri de muncă, sau creșterea contribuției IMM-urilor la obținerea PIB;

– identificarea, proiectarea și dezvoltarea unei legislații și reforme specifice sectorului întreprinderilor mici;

– promovarea de MIMMC a sectoarelor generatoare de creștere economică și a rețelelor de întreprinderi;

– asigurarea unui sistem fiscal propice dezvoltării sectorului IMM-urilor și care să permită informarea în timp real a comunității de afaceri a IMM-urilor despre posibilele modificări ale regimului fiscal;

– soluționarea problemei întîrzierilor în returnarea TVA-ului plătit de firme;

– diminuarea arieratelor din economie;

– îmbunătățirea accesului IMM-urilor la sursele de finanțare.