În rubrica de astăzi vom răspunde întrebărilor puse de cîțiva cititori, referitoare la căile extraordinare de atac. Avînd în vedere că acest subiect este destul de complex, vom analiza contestația în anulare.
Contestația în anulare reprezintă o cale extraordinară de atac în procesul civil, fiind prevăzută de art. 317 – 321 cod procedură civilă. Legea prevede că hotărîrile irevocabile pot fi atacate cu contestație în anulare, pentru anumite motive numai dacă acestea nu au putut fi invocate pe calea apelului sau recursului, sau în cazul cînd, deși aceste motive au fost invocate prin cererea de recurs, instanța le-a respins pentru că avea nevoie de verificări de fapt sau recursul a fost respins fără ca el să fi fost judecat în fond (fiind tardiv, netimbrat sau nemotivat). Motivele prevăzute de legiuitor sînt de strictă interpretare și se are în vedere dacă procedura de chemare a părții, pentru ziua cînd s-a judecat pricina, nu a fost îndeplinită, sau dacă hotărîrea a fost dată de judecători cu încălcarea dispozițiilor de ordine publică privitoare la competență.
Hotărîrile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație, cînd dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale (în sensul că în mod eronat s-a considerat recursul ca tardiv sa ca netimbrat) sau cînd instanța a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare. Contestația se introduce la instanța a cărei hotărîre se atacă și se poate face înainte de începerea executării și în tot timpul ei, pînă la săvîrșirea ultimului act de executare. Dacă s-a pornit executarea silită, la cererea contestatorului, instanța poate suspenda executarea hotărîrii a cărei anulare se cere, sub condiția dării unei cauțiuni. Împotriva hotărîrilor irevocabile care nu se aduc la îndeplinire pe cale de executare silită, contestația poate fi introdusă în termen de 15 zile de la data cînd contestatorul a luat cunoștință de hotărîre, dar nu mai tîrziu de un an de la data cînd hotărîrea a rămas irevocabilă. Taxa judiciară de timbru pentru contestația în anulare este de 85.000 lei, cu timbru judiciar de 3.000 lei. În cazul admiterii contestației în anulare, se va anula hotărîrea contestată și se va rejudeca recursul.
În materie penală, contestația în anulare este prevăzută de art. 386-392 cod procedură penală. Împotriva hotărîrilor penale definitive se poate face contestație în anulare cînd procedura de citare a părții pentru termenul la care s-a judecat recursul nu a fost îndeplinită conform legii; dacă partea dovedește că la termenul la care s-a judecat recursul nu a putut să se prezinte și nici să anunțe instanța despre aceasta; cînd instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal cu privire la care existau probe în dosar (lipsește plîngerea prelabilă, a intervenit amnistia sau decesul făptuitorului, a fost retrasă plîngerea sau părțile s-au împăcat, sau a fost înlocuită răspunderea penală); dacă împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărîri definitive pentru aceeași faptă. Contestația în anulare pentru motivele arătate în art. 386 lit. a) – c) poate fi introdusă de persoana împotriva căreia se face executarea, cel mai tîrziu în 10 zile de la începerea executării, iar de celelalte părți în termen de 30 de zile de la data pronunțării hotărîrii a cărei anulare se cere, la instanța de recurs care a pronunțat hotărîrea a cărei anulare se cere. Contestația pentru cazul prevăzut în art. 386 lit. d) poate fi introdusă oricînd la instanța la care a rămas definitivă ultima hotărîre. Pînă la soluționarea contestației în anulare, instanța poate suspenda executarea hotărîrii a cărei anulare se cere.
Avocat GABRIEL CRÎȘMARU
Lasă un răspuns