SINAXAR Sinaxar ortodox

Pomenirea Sfîntului Mucenic Patrichie, episcopul Bruscei și cei împreună cu dînsul: Acachie, Menandru și Polien

Sfîntul Patrichie era episcop creștin în orașul Brusa, oraș situat pe malul dinspre Asia al Mării Negre, din ținutul Bitiniei, unde veneau să se tămăduiască mulțime de bolnavi. Acolo, stăpînirea romană a așezat un templu idolatru și o statuie a lui Esculap, în semn de mulțumire zeului păgîn, vindecător de boli. Era obiceiul ca toți cei tămăduiți să lase în templu un semn al închinării lui. Într-o zi s-a întîmplat că dregătorul împărătesc al Bitiniei s-a vindecat la acele ape. El nu s-a mulțumit numai cu jertfa de închinare către Esculap, ci a socotit să-i facă și pe creștini să cunoască binefacerile acestui zeu păgîn. A fost adus episcopul Patrichie și i-a poruncit să se lepede de Hristos și să mărtursească puterea zeului Esculap, mergînd în templu, să aducă jertfă și să i se închine. Patrichie i-a răspuns cu îndrăzneală dregătorului că închinarea la idoli este deșartă și i-a explicat adevăratele motive ale vindecării lui. Tiranul s-a mîniat și l-a întrebat pe episcop dacă crede că Hristos îl va scăpa cu viață din mijlocul apelor fierbinți. Apoi, spumegînd de mînie, a poruncit să fie aruncat Patrichie în clocotul apelor, dar episcopul a ieșit nevătămat, mărturisind cu tărie și mai mare, pe Hristos. Drept urmare, tiranul a poruncă să li se taie capul, atît lui Patrichie, cît și celor trei preoți, împreună cu el: Acachie, Menandru și Polien.

Sinaxar romano-catolic

Pomenirea Sfîntului Celestin al V-lea

Secolul al XIII-lea a fost și secolul unor adînci rupturi în sînul Bisericii: cardinalii adunați pe Perugia pentru alegerea noului papă au trebuit să discute doi ani, pentru a ajunge de acord să aleagă în cele din urmă pe un renumit pustnic, în vîrstă de 79 de ani: Petru din Morrone. El și-a luat numele de Celestin al V-lea. A fost ales papă la 5 iulie 1294, dar numai după cinci luni a depus coroana papală și a fugit la un schit, ca un umil călugăr. Petru din Morrone a fost al zecelea din doisprezece copiii ai unei familii de țărani săraci din Isernia (Italia) și s-a născut în anul 1215. Începînd de la vîrsta de 16 ani, a umblat prin diferite mănăstiri și schituri singuratice, pînă în 1238, cînd a făcut primul său pelerinaj la Roma, unde a fost sfințit preot și a obținut învoirea să ducă o viață de pustnic. S-a stabilit pe muntele Morrone, unde a întemeiat un schit de pustnici cu viața foarte aspră. A trecut apoi în alte părți, unde a organizat mai multe schituri reunite în Ordinul „Frații cinstitori ai Duhului Sfînt”, mai cunoscuți sub numele de „Celestini”. În anul 1274, Petru din Morrone a mers la Lyon, unde a obținut de la Papa Grigorie al X-lea, aprobarea Ordinului întemeiat de el. Pe cînd se afla în schitul Onofrei, în vîrstă de 79 de ani, i s-a adus vestea alegerii la scaunul pontifical. A renunțat, însă, dar a fost ținut sub pază la castelul de la Fumone, de teamă să nu creeze dificultăți Bisericii, unde a muirt în anul 1296. La numai 17 ani după moarte, papa Clement al VI-lea l-a ridicat la cinstea sfintelor altare. (C. Gh.)