Chinezii învață fotbal la Bacău

Pentru cei care scrutează atent fețele din iubita noastră urbe nu mai este de mult un secret că avem oaspeți străini, mai precis, un grup de chinezi, 15 la număr (14 adolescenți plus un însoțitor, Liu Hui Xian), care își au locul de ședere în căminul liceului sportiv. Pe scurt, un club de fotbal din China, Tian Jin Hua Yi Football Club (înființat în 1998), a semnat un contract cu liceul sportiv pentru ca viitorii fotbaliști, acum cu vîrste cuprinse între 16-17 ani să poată învăța fotbal sub îndrumarea unui antrenor din România, respectiv Mircea Pană, profesor la Liceul Sportiv.

Cum era de așteptat, nici n-au ajuns oamenii bine în tărișoara noastră, că ceva a și mers greșit: băieții nu aveau locuri rezervate în cămin, fiind nevoiți să le închirieze pe cele păstrate tocmai cu acest scop. „Nu e ușor nici pentru noi să le asigurăm condițiile necesare, pentru că au venit în mijlocul anului școlar și nu le-am putut rezerva locuri, neavînd certitudinea că vin la data precizată”, a declarat Vasile Baltă, directorul liceului sportiv. Astfel, pentru o taxă de 215 $ pe lună, de persoană, băieții ar fi trebuit să aibă toate serviciile asigurate. Noutate pentru cei care se ocupă de cantină: specificul chinezesc este foarte diferit de cel românesc, așa că s-a căutat altă cantină, care a fost stabilită la liceul sanitar. Una peste alta, cîteva probleme de organizare, peste care oaspeții din China ar fi trecut greu fără ajutorul lui Zeng Yang, stabilit în România de cîțiva ani, și prin intermediul căruia cei 15 au putut comunica.

Cu toate acestea, chinezii susțin, cu zîmbetul pe buze, că „E bine!”, întrebîndu-ne ce părere avem noi de faptul că au venit ei în țara noastră, și asta după ce s-au trezit cu pietre aruncate în ferestrele camerelor de cîțiva golani. Dar ei măcar știu ce au de făcut: au venit aici pentru circa doi, iar, cel puțin la început, încearcă să respecte un program fix, contactul cu oameni din afara grupului fiind limitat de posibilitățile lingvistice, în primul rînd, dar mai ales de faptul că în România se fură, după cum au și văzut; va mai dura ceva timp pînă cînd băieții se vor obișnui cu ceea ce noi considerăm a fi normal. Pînă atunci, însă, putem fi siguri că România a făcut încă o dată impresie proastă, și asta multumită minorității care pare a fi singura la vorbitor în țara noastră.

Printre proiectele de viitor ale chinezilor se afla și învățarea limbii române, bineînțeles cu ajutorul lui Zeng Yang și a oricui se va oferi. Sperăm că vor reuși să găsească pe cineva dornic să-și asume responsabilitatea unui astfel de proiect sau care să ofere măcar materialele necesare pentru asftel de cursuri. (Bianca BALCOȘ)