SINAXAR SÎMBĂTĂ

Sinaxar ortodox

Pomenirea Sfîntului Apostol Ermie

Sfîntul Apostol Ermie a fost unul dintre cei șaptezeci de Apostoli ai Domnului. Sfîntul este pomenit în Sfînta Scriptură, cu numele său, în Epistola către Romani, printre ostenitorii de frunte ai creștinilor din Roma și ca un ajutător destoinic al Apostolilor, vrednic de pomenirea Sfîntului Pavel, care amintește despre el astfel: „Spuneți închinăciune lui Asinerit, lui Flegont, lui Herma, lui Parova, lui Ermie și fraților celor ce sînt cu dînșii”.

Tradiția creștinilor spune că Sfîntul Apostol Ermie a fost, în cele din urmă, episcop al creștinilor din Filipopoli, în Tracia, unde s-a ostenit și a trăit în nevoi, pentru bunăvestirea lui Hristos, pentru care i s-a tăiat capul.

Sinaxar romano-catolic

Vizita Sfintei Fecioare Maria la vara sa Elisabeta

După ce a primit vestea cea bună de la Arhanghelul Gabriel, Sfînta Fecioară Maria s-a dus la vara sa Elisabeta, să o viziteze și să o ajute. Prezența Cuvîntului întrupat în Maria a devenit izvor de har pentru Elisabeta. Inspirată de Dumnezeu, ea a înțeles marele mister trăit de verișoara sa mai tînără, demnitatea ei de Mamă a lui Dumnezeu și credința ei în cuvîntul divin. Maria a rămas cu Elisabeta pînă la nașterea lui Ioan Botezătorul, așteptînd probabil încă opt zile, ca să ia parte la ceremonia punerii numelui.

Sărbătoarea vizitei a fost fixată la 2 iulie și era sărbătorită de franciscani în anul 1263. Papa Urban al VI-lea a extins sărbătoarea la toată Biserica din Apus, cu intenția de a cere mijlocirea Preacuratei Fecioare Maria pentru pacea și unitatea creștinilor. Sinodul din Basilea, din 1441, a confirmat sărbătoarea Vizitațiunii.

DUMINICĂ

Sinaxar ortodox și romano-catolic

Pomenirea Sfîntului Mucenic Iustin Filosoful

Sfîntul Iustin era originar din Flavia Neapolis, vechiul Sihem, din Samaria. Era păgîn de neam, născut în inima Palestinei și a trăit pe vremea împăratului filosof Marcu Aureliu. Încă de tînăr a simțit chemarea spre filosofie, vrînd să cunoască adevărul despre viață și Dumnezeu. Aceasta avea să-l ducă pînă la Hristos. Viața lui a fost o lungă căutare a Adevărului. Sfîntul Iustin a devenit ucenicul unui aristotelic, pe urmă al unui pitagorean și al unui platonician. El spera de la toți să poată afla pe Dumnezeu – Adevărul. Odată, retras în liniște, pe malul mării, a întîlnit un bătrîn care l-a scos din înșelare. Sfîntul Iustin a înțeles că numai filosofia creștină este singura filosofie de folos și s-a făcut creștin. S-a botezat, apoi a deschis la Roma o școală de ucenici. A călătorit și la Efes, în Asia, în slujba aceluiași apostolat, după care s-a întors la Roma, de unde a trimis prima apărare a creștinilor.

Scrierile Sfîntului Iustin s-au pierdut în marea lor majoritate. Au rămas două apărări (Apologii) ale creștinilor, dovedind împăratului și senatului roman nevinovăția creștinilor, precum și „Dialogul cu Trifon iudeul”. Sfîntul Iustin a fost prins, fiind pîrît de un filosof, Crescent cinicul. Adus în fața dregătorului Romei, Sfîntul Iustin a înțeles că nu mai era vorba să lămurească pe cineva, ci să-L mărturisească pe Hristos. A fost biciuit și i s-a tăiat capul. Sfîntul Iustin a murit înconjurat de șase dintre ucenicii săi. (C. Gh.)