• Ana Temciuc, fostă maica Arsenie, este în căminul de bătrîni de la darea lui în folosință, în 1977 • în viața de măicuță ea a lucrat și la bucătăria fostului Patriarh, Preafericitul Justinian • Aglaia Gugeanu a fost și ea măicuță și a renunțat la viața monahală la bătrînețe pentru că nu mai putea face față muncilor din mănăstire
În căminul de bătrîni din Bacău și-au găsit liniștea și două bătrîne care o bună parte din viața lor au fost înconjurate de lumea sfîntă a mănăstirilor. Ana Temciuc a fost maică la mai multe lăcașuri sfinte din țară, dar în 1977 a ajuns în azilul de bătrîni de la Bacău, prin transfer de la Breaza. „Căminul ăsta este casa mea de 26 de ani. Sînt aici de cînd s-a dat în funcțiune. Eu sînt de loc dintr-o comună din Botoșani. Nu am vrut să mă căsătoresc pentru că mi-am văzut surorile căsătorite cu oameni lipsiți de caracter și bețivi pe deasupra. Așa că am ales să merg la mănăstire”, își începe povestirea bătrîna de 83 de ani. Primul popas a fost la mănăstirea Agafthon, cînd Ana avea 28 de ani. A stat aici șase ani și apoi a fost mutată la un schit în județul Iași, la Tărîța. „M-au trimis să dau ascultare la un schit, de mai bine nu mă trimiteau. Aici trebuia să am grijă de șase călugări. Făceam curățenie, găteam, spălam și cîntam la strană. Totul a fost bine pînă cînd călugării au fugit după mine să mă spurce. Am fugit noaptea cu ajutorul unui văr de-al meu, diacon. El mi-a aranjat apoi să fiu maică la Văratec”, mai povestește fosta maică Arsenia. A fostă călugărită cînd avea 31 de ani. De la Văratec, maica Arsenia s-a perindat prin multe locuri sfinte din țară. „Am fost trimisă apoi la Curtea de Argeș la școala de cîntăreți. Aceasta s-a desființat și am fost mutate la București. Aici am stat la Patriarhie. Eram cinci măicuțe și aveam grijă de masa Preafericitului Patriarh Justinian. Parcă îl văd și acum cum venea în bucătărie la noi să guste bucatele. Eu eram ajutoare de bucătar, așa că mă ocupam de curațatul alimentelor și dădeam bucătaresei la mînă”, își mai amintește Ana Temciuc. De la București, maica Arsenia a plecat la mănăstirea Crivina, dar nici aici nu și-a găsit popas. Ea dorea să rămînă la o mănăstire din jurul capitalei, unde stăteau și surorile ei. Dar nu a reușit. A dezbrăcat haina monahală și a plecat să muncească la o fermă de struguri, lîngă Ploiești. „De la Patriarhie mi-au spus că trebuie să renunț la veșmîntul sfînt că sîntem prea multe călugărițe. Începuse regimul ateului de Ceaușescu. Am muncit la ferma de la Valea Călugărească timp de 15 ani. Eram bucătăreasă. Aici m-am îmbolnăvit la ochi și de diabet. Bătrînă și bolnavă, m-au trimis în azilul de bătrîni de la Breaza”, mai povestește cu nostalgie bătrîna.
Mutarea de la Breaza la Bacău a adus și simțămîntul dragostei în sufletul femeii. La 60 de ani, în căminul de aici, ea l-a cunoscut pe Nicolae Temciuc, un bătrîn de 70 de ani. S-au plăcut din prima clipă. Nicolae era foarte bolnav. Colegii din cămin își aduc aminte de cei doi îndrăgostiți care se plimbau agale prin cămin. „L-am iubit pe Nicolae ca pe un frate. Nu cred că a fost dragoste ca în filme. L-am îngrijit timp de 14 ani, pînă și-a dat duhul. Acum aștept și eu să îl urmez din clipă în clipă”, a mai spus fosta măicuță.
În căminul de bătrîni de la Bacău și-a mai găsit lăcaș o altă măicuță, Aglaia Gugeanu, care a fost maică la Agapia. „Eu m-am născut în 1920, la Itești. Am stat la mănăstire timp de 30 de ani. Viața mea nu mi-am petrecut-o însă tot timpul acolo”, ne destăinuie bătrîna de 83 de ani. Aglaia s-a căsătorit la 20 de ani și din rodul iubirii ei s-a născut o fată. Dar căsătoria nu a durat foarte mult, pentru că acesta a părăsit-o într-o bună zi. Mariajul soților Gugeanu a durat șase ani. „Cînd aveam 26 de ani, Ilie m-a părăsit și a plecat la mănăstirea Neamț. Mi-a spus că este dorința lui să se mîntuiască și a plecat. Eu am stat și am jelit o vreme, dar mi-am zis că asta e voia Domnului. Am plecat și eu la mănăstirea Agapia. Aici m-am călugărit și am luat numele de maica Antonina. Momentul în care am fost considerată maică am fost cel mai fericit moment din viața mea. De emoții și bucurie am leșinat. Noroc că m-au prins celelalte maici. Cînd am îmbătrînit, m-am întors acasă, la Itești, unde aveam casă. Fata mea a vîndut casa și am venit în cămin acum șapte ani”, ne-a mai povestit fosta maică Antonina. De la mănăstirea Agapia, Aglaia Gugeanu a deprins și arta de a face șerbet din fel de fel de fructe.
Acum, în azilul de bătrîni, cele două femei foste măicuțe nu așteaptă decît să fie chemate din nou de Domnul la El, pentru a rămîne fidele dragostei lor cele mai puternice. (C.T.)
Lasă un răspuns