• agroturismul se poate dezvolta cu bani europeni
Uniunea Europeană a decis accelerarea implementării programului SAPARD. Astfel, din toamna acestui an vor deveni operaționale nu una, ci trei noi măsuri. Dacă axa 3.1 – „Investiții în exploatații agricole” era în grafic, celelalte două măsuri s-au adăugat de curînd. Este vorba de măsura 3.4 – „Dezvoltarea și diversificarea activităților economice pentru generarea de activități multiple și venituri alternative” și de 4.1 – „Îmbunătățirea pregătirii profesionale”. Dacă axa privind exploatațiile agricole este ceva cu efect imediat – se preconizează că aceste finanțări vor înlocui achizițiile subvenționate -, celelalte două măsuri au bătaie ceva mai lungă.
Europenii vor să diversifice direcțiile de finanțare prin SAPARD
Programul SAPARD (Special pre-Accession Programme for Agriculture and Rural Development) este cel de-al treilea instrument financiar nerambursabil conceput pentru a sprijini țările candidate în abordarea reformei structurale în sectorul agricol și în alte domenii legate de dezvoltarea rurală, precum și în implementarea acquis-ului comunitar referitor la politica agricolă comună și la legislația aferentă. Oficialii europeni au aprobat o finanțare totală de circa 150 de milioane de euro pe an, ceea ce face ca România să fie al doilea mare beneficiar al fondurilor comunitare pentru dezvoltarea agriculturii și zonelor rurale, după Polonia.
În primă fază, Uniunea Europeană a abordat domeniile infrastructurii rurale și cele legate de standardele produselor agricole și piscicole. Drept urmare, primele măsuri devenite operaționale au fost cele legate de marketingul produselor agricole și piscicole și de îmbunătățirea infrastructurii rurale. Ulterior, prima măsură vizată era cea legată de investițiile în exploatațiile agricole, la care s-au adăugat pe parcurs și celelalte două. „După cum vedem noi lucrurile, europenii accelerează măsurile din program – ne-a declarat ing. Ana Diac, șefa Biroului de implementare a programului SAPARD, din cadrul Direcțiai Generale pentru Agricultură și Alimentație. Pregătirea noastră pentru aplicarea celor trei măsuri a devenit tot mai densă și în curînd vom avea și testarea din partea oficialilor de la București”. După anumite semnale, rezultă că este posibil ca axele de finanțare în discuție să devină operaționale încă din vară.
Agroturismul ar putea fi susținut prin programul SAPARD
Măsura 3.4 – „Dezvoltarea și diversificarea activităților economice pentru generarea de activități multiple și venituri alternative” – are ca obiectivele generale menținerea și creșterea numărului locurilor de muncă, precum și generarea de venituri alternative prin diversificarea activităților rurale legate de agricultură . Practic, există mai multe obiectivele operaționale. Un punct forte în acest sector este susținerea activităților specifice turismului rural (agro- și silvo-turism). Trebuie menționat că România are deja o experiență în turismul rural, prin existența rețelelor de comercializare și clasificarea unităților agroturistice conform cu gradul lor de confort. UE are în vedere acordarea unei priorități în ceea se privește modernizarea unităților existente, dar și crearea de noi unități, dacă solicitantul își justifică investiția pe un studiu asupra unei piețe potențiale acolo unde va fi amplasat proiectul.
Un alt sector de interes ar fi sprijinirea serviciilor specifice în zonele rurale. Programul include aici susținerea înființării cercurilor de mașini agricole și a serviciilor de reparații ale acestora. Pentru români, este un sector deficitar, deci dezvoltarea este absolut justificată. Se mai are în vedere sprijinirea activității tinerilor și femeilor, menținerea și dezvoltarea activităților meșteșugărești tradiționale și artizanale, dezvoltarea acvaculturii, apiculturii, sericiculturii și cultivării ciupercilor.
UE ne vrea școliți în activitățile agricole
Măsura 4.1 – „Îmbunătățirea pregătirii profesionale” își propune ca obiective reorientarea calitativă a producției – inclusiv pentru înființarea grupurilor de producători -, introducerea practicilor productive compatibile cu menținerea peisajului rural, protecția mediului, standardele de igienă și bunăstarea animalelor. Aici este inclusă instruirea fermierilor care vor aplica măsura de agromediu. De asemenea, se dorește implementarea unui management performant pentru fermele viabile din punct de vedere economic și cele de acvacultură. Alte pregătiri profesionale avute în vedere sînt silvicultura și diversificarea activităților rurale în cazul producătorilor agricoli și deținătorilor de păduri.
Practic, măsura se va concentra asupra instruirii pe termen scurt în sectoarele care se refera la acquis-ul comunitar – mediul înconjurator, igiena și calitatea, bunăstarea animalelor – și pentru viabilitatea economică a exploataților agricole și piscicole. Aparent, măsura nu prea se justifică, dar în practică ea se dovedește necesară. Nicolae Huiban, patronul firmei Niconi – care derulează două programe cu finanțare de la Banca Mondială, îndreptate spre informarea agricultorilor – este de părere că instruirea este necesară, mai ales dacă se pune problema unor exploatații agricole performante, în concordanță cu normele comunitare. „Eu cred că această măsură este îndreptată spre cei care au exploatații agricole de mai mare anvergură – a spus patronul Niconi. Noi avem zece milioane de proprietari de pămînt, dar nu aceștia trebuie școliți, ci aceia care se ocupă de agricultură pe scară mare. Producție și performanță nu se face pe un hectar de pămînt. Dacă vrem să avem produse compatibile cu normele europene, marii fermieri și crescători de vite trebuie să se pregătească, nu cel care are porcul din bătătură. În același timp, dacă europenii ne dau bani pentru asta, trebuie să-i folosim”.
Măsura 3.1 este urmărită de multă vreme dar, odată anunțate și celelalte două măsuri, ele au trezit de asemenea interesul. La biroul de implementare a programului SAPARD din cadrul DGAIA au apărut deja persoane interesate de modul în care se fac cererile de finanțare și ce acte sînt necesare. (Gabriela PASCU)
Lasă un răspuns