Dacă zootehnia județului Bacău a început să-și mai revină după dezastrul de după 1989, lucrurile stau exact invers în cazul culturilor agricole. Vremea capricioasă din acest an și-a pus amprenta mai mult ca oricînd asupra sectorului agricol vegetal. De la grîu la pomi fructiferi și vie, toate au avut mai mult sau mai puțin de suferit de pe urma extremelor meteorologice. Gerurile prelungite dincolo de limitele normale, încălzirea bruscă a vremii, diferențe mari de temperatură în interval de numai cîteva zile sau chiar cîteva ore, absența ploilor, toate au avut efecte asupra suprafețelor cultivate. Se poate spune fără teama de a greși că în acest an nici n-a existat primăvară, ceea ce a avut efecte negative în sectorul agricol vegetal. Pe moment, păioasele sînt cele mai afectate, dar nici cu restul culturilor lucrurile nu stau pe roze.
Gerul a distrus sute de hectare de culturi
Prima lovitură suferită de agricultori a survenit în toamna anului trecut. În luna noiembrie, gerul a venit pe nepusă masă, înaintea zăpezii. Suprafețele cultivate în campania de toamnă au primit în plin lovitura temperaturilor de minus 10-12 grade, fără protecția stratului de zăpadă. La momentul respectiv, pagubele erau imposibil de evaluat. În primăvară, însă, cei care lucraseră pămîntul s-au luat cu mîinile de cap. Mare parte din cultura de rapiță era compromisă, dar existau efecte distructive și asupra grîului, a orzului și a orzoaicei de toamnă. Statisticile întocmite de Direcția Generală pentru Agricultură și Alimentație arătau că din cele 795 de hectare cultivate cu rapiță, nu mai puțin de 700 au fost calamitate și trebuiau reînsămînțate. La orzul de toamnă, 93 de ha – adică 10 procente din ce se cultivase – erau în aceeași situație, iar pe alte 250 de hectare densitatea plantelor era mult sub optim. La orzoiaca de toamnă, lucrurile erau mai dure: din cele 142 de ha semănate la nivelul județului, 73 au fost calamitate, iar restul avea densitatea mult sub rentabilitatea ei. Chiar dacă nu au înregistrat distrugeri totale, culturile de grîu au avut și ele de suferit. Conform estimărilor, din cele peste 19.000 de ha cultivate, nu mai puțin de 4.000 de ha vor avea producții sub 2.000 de kg/ha. Lucrurile nu se opresc însă aici. Pe alte 6.250 de ha sînt mari șanse să se obțină producții situate în jur de 2.000 de kg pe hectar, ceea ce este tot sub costurile de înființare a culturii.
Nici viile și livezile nu au scăpat de efectele frigului prelungit. La societatea Niconi, care are în jur de 200 de ha de vie, vor fi mai puțini struguri decît în anul precedent. După aprecierile patronului firmei, Nicolae Huiban, recolta va fi cu aproximativ 10% mai mică. Și în livezi gerul și-a lăsat amprenta. Temperaturile de minus 25-30 de grade au întrecut limita de rezistență a unor specii de pomi fructiferi, mai ales la sîmburoase: cireș, vișin, cais, piersic etc. „În unele locuri, cireșii și vișinii sînt literalmente crăpați”, spune șeful Fructex SA, Viorel Rați. Consecințele sînt pe termen lung, în sensul că scade rezistența pomilor afectați și nu se știe cum vor rezista la alte șocuri ulterioare.
Despăgubirile vor ajunge la cei afectați cînd nu vor mai avea nevoie de ele
În aceste condiții, s-a pus problema ca producătorii agricoli cu suprafețe calamitate să fie despăgubiți. Acest lucru se putea face pe baza Legii nr. 381/2002. Articolul 2 al actului normativ are următorul conținut: „Fenomenele naturale și bolile care generează calamități naturale sînt: seceta excesivă, persistentă în timp și și care afectează terenurile neirigate, inundațiile din revărsări de rîuri sau de alte ape curgătoare și ruperi de baraje, ploile abundente și de durată, temperaturi excesiv de scăzute, sub limita de rezistență a plantelor, stratul gros de zăpadă care produce pagube în sectorul vegetal și animal (…)”. Din acest punct de vedere, distrugerea culturilor de temperaturile excesiv de scăzute din iarnă se încadrau la calamități. Dar în normele metodologice de aplicare a alegii, la art. 6, alineatul 1 se specifică: „Producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, pot beneficia de despăgubiri pentru calamitățile naturale produse de fenomenele și bolile prevăzute la art. 2 din Legea nr. 381/2002 numai pentru culturile agricole, animalele, păsările, familiile de albine și peștii care au fost asigurați de către societățile de asigurare și asigurare-reasigurare pentru fenomene naturale, altele decît cele nominalizate la art. 2 din Legea 381, cu respectarea art. 19 din aceeași lege”. Cu alte cuvinte, numai cine a avut asigurate culturile agricole ar putea beneficia de despăgubiri pentru calamități. Formularea alambicată de mai sus vrea să statuteze practic faptul că asigurările se fac pentru anumite fenomene naturale sau boli, iar despăgubirile pentru calamități se acordă pentru cele extreme, care nu sînt cuprinse în polițele de asigurare.
Dar dacă societăți precum AICBAC sau PHYTON Berești Bistrița și-au asigurat culturile, nu același lucru s-a întîmplat la Romagria, alt mare cultivator de cereale. Deci primii pot beneficia de despăgubiri pentru calamități, dar ultima firmă, nu. Cei afectați de ger au respectat prevederile legale, în sensul că au chemat comisiile de evaluare. Rapoartele au fost întocmite și avizate de Direcția Generală pentru Agricultură și Industrie Alimentară și înaintate către ministerul de resort, cel care dispune de fondurile în discuție. Doar trei societăți comerciale – AICBAC Bacău, Phyton Berești Bistrița și Agricom Filipești – și o persoană fizică, Gheorghe Pricopie, sînt în situația de a primi despăgubiri pentru suprafețele calamitate de gerul din iarnă. Cea mai afectată este AICBAC, cu 372 de ha de rapiță calamitată și 73 de ha de orzoaică. Valoarea evaluată a pagubelor totale este de aproximativ 2,46 miliarde de lei – 1,9 miliarde de lei la rapiță și 453 de milioane de lei la orzoaică – dar de primit va primi doar 1.325.000.000 de lei. Aceasta deoarece mai există un act normativ, Hotărîrea de Guvern nr. 440/2003, care stabilește zonele calamitate în iarna anului trecut, culturile calamitate, dar plafonează cuantumul despăgubirilor pe care-l pot primi producătorii agricoli afectați. Județul Bacău se numără printre ele, iar culturile prinse în reglementări sînt grîul de toamnă, orzul de toamnă, orzoaica de toamnă și rapița pentru ulei. Pentru un hectar cu grîu de toamnă se acordă 4.170.000 de lei, pentru rapiță – 2.741.200 de lei, la orzoaică de toamnă 3.190.600 de lei, iar la orz – 3.644.200 de lei. „Nivelul despăgubirilor este insuficient – a spus directorul AICBAC, Eugen Popa – și nu acoperă nici măcar cheltuielile de înființare a culturilor respective. Dar asta este, nu avem ce face”. PHYTON Berești Bistrița a avut 65 de ha de grîu calamitat și 40 de ha de orz. Dar din cele 547.000.000 de lei pierdute, statul va acorda ca despăgubire doar 372.761.000 de lei. Chiar dacă la grîu se acordă cea mai mare sumă, ea este cam o treime din ceea ce se estimează că s-a cheltuit la înființarea fiecărui hectar de cultură. Inginerul Gheorghe Pricopie are și el de primit 94,5 milioane de lei, dar pagubele înregistrate sînt de aproape 135 de milioane de lei. Agricom are doar 18 ha de rapiță calamitată.
Dar, mulți-puțini, nici măcar acești bani nu au ajuns la destinatari. „Noi deja am arat terenurile calamitate și am semănat altceva – spune șeful AICBAC. Am sperat că despăgubirile vor veni mai repede, dar așa se întîmplă cînd este vorba de bugetul central. Deocamdată nu se știe cînd vor veni acești bani. Nu este de mirare că ne decapitalizăm de la un an la altul”. În același timp, cei care nu au avut bani să se asigure nici nu au încercat să obțină ceva despăgubiri, fiind conștienți că șansele lor sînt aproape nule în această direcție.
Creșterea bruscă a temperaturii a mai dat o lovitură culturilor agricole
După o iarnă extrem de lungă și grea, a urmat un alt șoc meteorologic: creșterea bruscă a temperaturilor. Toți specialiștii din agricutură sînt de acord că în acest an nu am avut primăvară. Consecințele au fost diverse, dar mai toate au fost negative. Cele mai grav afectate au fost culturile de păioase. După iarna extrem de lungă, a urmat o încălzire de pe o zi pe alta. Astfel, în nici două săptămîni oamenii au trecut de la geaca groasă la cămașa cu mînecă scurtă. În cîmp, lucrurile au urmat o altă cale. Cerealele păioase au răsărit, dar căldura excesivă a determinat o maturizare rapidă, cu o creștere insuficientă a tulpinii. De asemenea, nici spicul nu a legat așa cum trebuie. Practic, nici albinele nu au avut timp să polenizeze cum trebuie plantele. Din aceste motive, cerelele păioase sînt reduse ca înălțime și există destule spice fără boabe. „Stresul termic din primăvară a dijmuit serios producția de grîu – a declarat directorul general al DGAIA, Ioan Melinte. Chiar dacă nu sînt complet calamitate, există mari suprafețe unde nu se va obține mare lucru”. Datele din teritoriu confirmă aprecierile pesimiste. Din cele aproximativ 19.000 de ha semănate cu grîu, se preconizează că pe numai 3.200 de ha se vor obține producții mai mari de 4.000 de kg/ha. Pe alte 5.400 de ha se vor obține, probabil, în jur de 3.000 de kg/ha, dar pe aproximativ 10.000 de ha producția va fi slabă, adică 2.000 de kg/ha și sub această valoare. „Am treizeci de ani de agricultură și nu credeam că pe un hectar cultivat cu grîu, pe care se respectă tehnologiile se poate obține mai puțin de patru tone – spune Eugen Popa. Dar în acest an eu voi avea sub două tone la hectar pe mai mult de 70% din suprafața totală”. Cu alte cuvinte, cea mai mare parte a celor 700 de ha pe care AICBAC le-a cultivat cu grîu este complet nerentabilă, dacă se ține cont că semănarea, fertilizarea și celelalte lucrări reclamate sînt în jur de 15 milioane de lei. Mai nou, marii cultivatori ai acestei cereale s-au decis să ceară declararea ca zone calamitate măcar a unor părți din județ. Este adevărat că în sud a mai plouat, dar în partea de nord și est lucrurile stau prost și din acest punct de vedere.
Nu vom avea destule caise și piersici
Și în livezi lipsa primăverii s-a resimțit. „Anumite soiuri de măr, cum este Golden delicios, vor avea o producție foarte slabă – spune șeful Fructex. Este un soi gustos și căutat, dar sensibil dincolo de limite și pur și simplu nu a rezistat extremelor termice. Va trebui înlocuit cu alte varietăți”. De asemenea, și unele varietăți de prun au avut de suferit. Deși județul Bacău nu are specificitate pe cais și piersic, în acest an pe piață va exista o penurie din aceste fructe, deoarece cele două soiuri au fost serios afectate.
Ca și cum toate acestea nu ar fi fost de ajuns, în acest an s-a înregistrat un atac puternic al dăunătorilor. Ca și la plante, aceștia au ajuns rapid la maturitate, dar, mai rău, au atacat aproape toți în același timp. În lanurile de grîu, ploșnița cerealelor a atacat inițial în forță. Potrivit directorului Direcției Fitosanitare Bacău, Cezar Rădescu, „am reușit să limităm pagubele atît prin tratamentele făcute de noi, cît și prin faptul că producătorii au fost avertizați”. În livezi s-au înregistrat atacuri ale afidelor – păduchii de frunză – ai viermilor fructelor. Ce este mai rău este că tratamentele sînt foarte scumpe. „Am avut nevoie de mai multe substanțe de combatere în același timp – spune patronul Fructex. Acestea nu sînt deloc ieftine, așa că efortul financiar nu a fost de neglijat”. În opinia sa, ar trebui găsite soluții de sprijinire a producătorilor în astfel de perioade critice.
Subvenții pentru asigurarea culturilor, o adevărată fata-morgana
Asigurarea culturilor agricole a fost oarecum impusă tot prin Legea nr. 381/2002. La capitolul II, art. 5 al actului normativ se stipulează că „plata despăgubirii producătorilor agricoli, persoane fizice sau juridice, pentru calamitățile naturale produse de fenomenele naturale și bolile prevăzute la art. 2 se efectuează numai pentru culturile agricole, animalele, păsările, familiile de albine și peștii care au fost asigurate de către societățile de asigurare și asigurare-reasigurare”. Cu alte cuvinte, dacă marii fermieri și crescători de animale voiau să obțină despăgubiri cînd erau calamitați, trebuiau să încheie polițe cu firmele de profil agreate. La un alt articol din lege se prevede și că sumele destinate despăgubirii producătorilor agricoli „se utilizează pentru subvenționarea primelor de asigurare pentru factorii de risc asigurați pentru culturile agricole și speciile de animale, familiile de albine și pești (…)”. Mulți dintre marii producători agricoli s-au asigurat, pentru că au ținut minte necazurile produse în anii anteriori de grindină, secetă, inundații și alte fenomene negative. Culmea este că s-a și insistat foarte mult de la nivel înalt – inclusiv de la ministerul de resort – pe necesitatea încheierii polițelor de asigurare pentru a reduce pagubele provocate de anumite fenomene meteorologice nefavorabile, de inundații etc. Majoritatea s-au asigurat la Agras Omniasig. Numai că socoteala din declarații nu se potrivește cu cea din realitate.
În ianuarie 2003, Guvernul emite o hotărîre prin care se instituie subvenționarea cu 20% a primelor de asigurare în cazul primelor de asigurare a pentru producătorii agricoli. Dar, cînd a fost să se solicite subvenția, surpriză: din cei 26 de solicitanți, doar o firmă agricolă din județ, Hortinova, o poate obține. Motivul a fost un paragraf din HG nr. 74/2003. La art. 3, alineatul (2) se specifică: „La încheierea contractului cu societățile de asigurare și asigurare-reasigurare agreate, producătorii agricoli vor achita 80% din valoarea primelor de asigurare pentru culturile și speciile de animale, păsări, familii de albine și pești pentru care se subvenționează primele de asigurare”. Cu alte cuvinte, cine nu a achitat cele 80 de procente din primă nu vede subvenția. Dar cei mai mulți producători agricoli, fie ei persoane fizice sau juridice nu și-au permis să plătească atît de mult dintr-odată. Inițial, din formularea nu foarte clară a actului normativ s-a înțeles că toți cei care vor plăti 80 de procente din prima de asigurare fie intergal, fie în rate, vor beneficia de subvenție. Dar atunci cînd directoul Agras Omniasig, Emil Munteanu, a examinat dosarele depuse la DGAIA, a pus punctul pe i: numai cei cu cel puțin 80% din primă plătiți de la început se consideră, practic, că au plătit-o integral. „Noi nu putem face nimic – ne-a declarat directorul general Direcției Agricole (care centralizează datele în discuție – n.r.), Ioan Melinte. Așa este legea, nu avem cum să trecem peste ea. Singurul lucru pe care l-am putut face a fost să înaintăm către ministerul de resort o notă prin care am cerut clarificări și așteptăm răspunsul. Pînă atunci, însă, numai o societate poate primi subvenția la primele de asigurare”. Că așa stau lucrurile ne-a confirmat și directorul AICBAC, Eugen Popa: „Ne-am asigurat culturile și în acest an, dar nu ne-am permis să dăm atîția bani dintr-odată. Drept urmare, din discuțiile avute cu reprezentanții firmei de asigurare, am înțeles că nu putem beneficia de subvenționarea primei”. În aceste condiții, doar o eventuală precizare de la minister sau amendarea actelor normative ar putea schimba lucrurile, dar asta pe viitor. (Gabriela PASCU)
Lasă un răspuns