Condamnabila uitare

Iartă-ne, Mărite Doamne!

În urmă cu 6 ani, băcăuanii s-au arătat vrednici de a fi adus în mijlocul lor statuia Măriei Tale – Domnul și voievodul – Ștefan cel Mare și Sfînt. Meritul a fost al autorităților locale, județene, îndeosebi al regretatului colonel (r) Maricel Cetacli, fie-i țărîna ușoară! Ne-am bucurat cu toții atunci și ne-am angajat față de propriile noastre conștiințe Să-ți păstrăm chipul ca pe o nestemată. An de an am omagiat ziua morții Tale (2 iulie 1504) memoria faptelor săvîrșite în cei 47 de ani de domnie care au ridicat țara românească a Moldovei la dimensiuni europene. Miercuri, 2 iulie 2003, subscrisul acestor rînduri s-a prezentat ca de obicei în fața statuii cu chipul Măriei Tale, călare pe calul ce Ți-a fost mai drag, cu numele „Cătălan”. Surpriză! Dintre ctitorii statuiei, nici în prezent, dintre pretinșii fondatori ai monumentului, nimeni dintre concitadini, în afara trecătorilor ocazionali, deși există și o Asociație Culturală „Ștefan cel Mare”. Mult m-am mirat de ce o atare atitudine? Poate pentru că la anul, în 2004, vom sărbători, probabil cu mare fast, 500 de ani de la obștescul sfîrșit? Poate! Oricum, nu se făcea ca acum să nu te omagieze nimeni, la cea de-a 499-a comemorare, lăsînd totul pentru la anul, cu toate că în Monitorul Oficial nr.258 din 14 aprilie 2003, Hotărîrea Guvernului privind aprobarea programului comemorării lui „Ștefan cel Mare și Sfînt – 500 de ani”, indică pentru județul Bacău, comparat cu celelalte județe ale țării, cele mai mici fonduri (230 milioane de lei) și cele mai puține acțiuni. Am plecat, Măria Ta, cu un gust amar de la locul Statuiei Tale, constatînd și începutul deteriorării monumentului și platformei pe care este așezată statuia, în pofida faptului că ne place să spunem că dorim să fim un oraș de „tip european”. Pentru toate neregulile și uitarea ce tinde a se așterne, Iartă-ne Măria Ta, căci poate ne vom revanșa la anul! (Prof.dr. Jean CIUTĂ)