Toate problemele de la BAC s-au spart în capul elevilor
• toate modificările făcute pe ultima sută de metri de mai marii din învățămînt i-au afectat serios pe absolvenții de licee care au dat Bac-ul în acest an • pentru toate greșelile făcute de minister nu va răspunde probabil nimeni, singurii care realmente vor avea de suferit fiind doar elevii • în acest an, foarte mulți elevi olimpici au luat note extrem de mici sau au picat examenul
După un an de incertitudini, de tensiune și de stres, Bac-ul a devenit, în sfîrșit, realitate pentru absolvenții de liceu. Examenul s-a transformat însă pentru unii într-un adevărat coșmar din care speră să se trezească cît mai curînd. Desfășurat după noul sistem, cu test clasic la limba și literatura romănă și cu teste de tip grilă la celelalte discipline, bacalaureatul 2003 a șocat atît elevii, care au fost confruntați direct cu acest examen, cît și profesorii care, neoficial, recunosc că au fost subiecte cu un grad ridicat de dificultate, cel puțin mai ridicat decît s-ar fi așteptat.
În primul rînd, nu se poate trece cu vederea că în ajunul examenului, cînd problemele de organizare sînt în toi și cînd ar fi trebuit să se facă ultimele retușuri, ministrul învățămîntului este înlocuit. Confuziile ulterioare nu mai au nevoie de nici un fel de prezentare, dacă luăm în considerare că noul ministru era total în afara problemelor care vizau acest examen, lucru pe care îl recunoaște și dumnealui și pe care îl folosește acum pentru a se apăra și pentru a se scuza pentru neregulile apărute. Cum ar putea fi justificate declarațiile contradictorii pe care proaspătul domn ministru le-a făcut publice în timpul examenului și cine este totuși vinovat că nu au fost date indicații clare? Să fie oare profesorii singurii vinovați că nu au permis elevilor picați la o probă să susțină în continuare celelalte probe!? Greu de crezut! Cert este însă că toate aceste nereguli, indiferent de vinovați, s-au spart în capul elevilor și efectele negative sînt vizibile.
Contestațiile, salvarea la Română
Pentru mai multă credibilitate ar trebui să facem o retrospectivă. Prima probă scrisă, limba și literatura romănă, a fost considerată inițial acceptabilă de majoritatea elevilor. Trei subiecte, punctaj cît se poate de clar. Surprizele nu au întîrziat însă să apară la aflarea rezultatelor. Elevi care credeau că vor lua note peste nouă s-au trezit brusc cu note de șapte și opt. Șoc, mai ales pentru cei care în patru ani de liceu au fost printre cei mai buni. Dar speranța moare întotdeauna ultima. Pentru romănă mai există o salvare – contestațiile. Mulți dintre cei nemulțumiți vor depune contestații, rezultatele însă nu oferă garanții prea mari. Proba D a șocat atît elevii de la umană, cît mai ales pe cei de la reală. Cei din urmă, supuși unui test menit a le verifica cunoștințele de matematică, dar și rezistența nervilor, au avut de rezolvat probleme care au pus în dificultate și profesorii cei mai experimentați. Să nu mai vorbim de faptul că, în primă fază, profesorii au produs și mai mare confuzie în rîndul elevilor, susținînd că unul dintre răspunsurile greșite al unei probleme, care coincidea cu cel marcat de o mare parte din elevi, era cel bun. Mai dureroasă a fost argumentarea, care părea surprinzător de adevărată. Se pare că în acest caz, cuvintele unor profesori care susțineau că elevii pot demonstra că orice lucru fals e adevărat la nevoie se aplică din plin acum și profesorilor.
Proba E a stîrnit și ea nemulțumire. Un exemplu ar fi testul la economie. Toți cei care au susținut această probă erau convinși de un lucru: clasele care au studiat una – două ore pe săptămînă, timp de un an acest obiect, vor avea subiecte distincte față de cei cu una – două ore pe săptămînă, doi ani consecutivi, care, de altfel, aveau și o programă extinsă. La unele licee chiar au fost așezați separat prima categorie de cea de-a doua. Surpriză însă la împărțirea subiectelor! Nu mai contează nici numărul de ore, nici anii de studiu, nici programa. Subiectele sînt universale. Așa se face că cei care au studiat un an economia (chiar și cei care au avut o oră pe săptămînă) primesc aceleași subiecte ca și cei care au studiat timp de doi ani acest obiect. Chemați în timpul examenului de elevii care au sesizat neconcordanța, membrii comisiilor argumentează just: „Așa am primit subiectele de la mimister!”. Nici un cuvînt în plus, nici o justificare, doar simpla constatare că aceste subiecte trebuiau rezolvate ca atare. O a doua problemă care i-a nemulțumit pe cei care au susținut proba E scris au fost notele foarte mari obținute de colegi la educație fizică. Aici nu avem nimic de comentat, concluziile se trag de la sine putere.
Își bat joc de noi!
Nici proba F nu a ridicat moralul candidaților. Problemele dificile de fizică sau chimie au fost probabil deliciul celor din minister.
După toate șocurile rezervate de bac în acest an, mulți dintre elevi au o părere unanimă: „Își bat joc de noi!”. Și în acest caz, cine nu poate să le dea dreptate. În fond, este vorba de viitorul lor, care, cu puțin noroc, a fost mutilat cît se poate de subtil. Eșecurile unor elevi care au fost olimpici și care sperau să intre la facultăți de renume sînt greu de explicat. Părinții, logic, sînt afectați și ei de aceste eșecuri:” Am doi copii, băiatul a dat capacitatea și fata a susținut în acest an Bac-ul. Credeam că voi avea probleme mai mari cu băiatul, pentru că e un pic mai leneș. La fată nu m-am gîndit nici o clipă că ar putea pica, ba chiar mă așteptam să aibă o notă destul de bună. Este un șoc pentru noi media pe care a luat-o, mai ales pentru că o afectează și la admitere”, spunea nemulțumită o doamnă care vorbea cu cineva în timp ce se uita uimită la listele cu note.
Cei care au reușit să treacă cu bine (deși nu sînt mulți cei încîntați de media pe care o au), încearcă să se bucure că s-a terminat cu Bac-ul. Mai este însă o probă de foc pe care trebuie să o treacă – admiterea la facultate – și după tot ce s-a întîmplat la Bac, e greu să nu te gîndești că vor fi surprize și aici. (Roxana POPA)
Lasă un răspuns