• seceta a înjumătățit producția de grîu estimată pentru această vară • pe alocuri, grîul este atît de puțin, încît este mai rentabil să fie lăsat pe cîmp • porumbul și alte culturi și-au revenit după ploile din ultimele zile
Agricultorii băcăuani rîd cu un ochi și plîng cu celălalt. Pentru unii, natura a fost neiertătoare, fie că a distrus culturile prin îngheț, secetă, ploi, furtuni sau grindină. Pentru alții, speranța a reînviat în aceste zile, întrucît ploile căzute sînt mană cerească. Oricum, cultivatorii de grîu au încheiat, practic, socotelile. Rămîn însă porumbul, legumele, floarea-soarelui, viile, livezile și altele.
Producția de grîu rămîne compromisă
Ploile din aceste zile nu mai folosesc cultivatorilor de grîu, ba chiar ar putea strica. Secerișul a început de cîteva zile, dar a fost întrerupt din cauza precipitațiilor. Pînă acum, recoltatul a fost efectuat doar pe circa 500 de hectare din cele aproximativ 20.000 de ha cultivate în toamnă. Producția este de circa 1.500 kilograme la hectar, dar rezultatul final poate fi mai prost decît atît. „Există sole pe care nu se știe dacă se obțin 500 de kilograme pe hectar”, spune directorul general al Direcției Agricole, Ioan Melinte. După ce gerurile din toamnă au distrus măcar parțial unele suprafețe, creșterea bruscă a temperaturilor din primăvară a dus la o maturizare forțată. Plantele nu s-au înălțat așa cum trebuie, iar spicul nu a legat pentru că nu prea a avut timp. Așa se face că în multe locuri grîul are 20-30 de cm înălțime, de nu poate fi nici măcar prins de combină. Dar și dacă oamenii cosesc sau îl seceră – așa cum se mai procedează uneori -, treieratul este scump și este posibil să nu fie rentabil. În unele zone, pentru această operațiune se solicită 1,5 milioane de lei, dar dacă obții o jumătate de tonă la hectar, este mai rentabil să lași grîul pe cîmp. Pe de altă parte, și cei care treieră spun că altfel nu-și acoperă cheltuielile cu motorina. Cert este că, dacă se respectă tehnologia – ceea ce se întîmplă în cazul exploatațiilor de mai mare întindere -, cheltuielile pentru lucrări (arat, semănat, fertilizare, erbicidare etc.) pot ajunge și la 15 milioane de lei pentru un hectar de cultură. Este clar că producții de 1.500-2.000 de kg/ha nu le acoperă, așa că, de regulă, agricultorii rămîn cu paguba. În aceste condiții, este greu de estimat care va fi prețul grîului și ce se va întîmpla cu pîinea.
Menționăm că vremea de acum este într-un echilibru oarecum precar pentru seceriș. Aversele din aceste zile au încetinit ritmul lucrărilor, dar o zi de soare face posibilă intrarea combinelor în lanuri. Dacă, însă, plouă continuu, apare alt pericol, și anume cel al încolțirii boabelor în spic. Atunci, chiar că s-ar putea vorbi de producție compromisă de grîu.
Porumbul și alte culturi au șanse să-și revină
Alte culturi au numai de cîștigat de pe urma ploilor din ultimele zile, cu excepția zonelor care au avut ghinionul să aibă parte de grindină, furtuni și alte fenomene negative. Totuși, dincolo de nenorocul celor afectați, la scara județului distrugerile nu sînt de proporții. Pînă acum, este vorba de circa 2.000 de hectare de culturi afectate, ceea ce este relativ puțin față de totalul de 180.000 de ha de teren agricol.
„Ploile din aceste zile au fost mană cerească pentru noi – a declarat patronul firmei Niconi, Nicolae Huiban. Leagă porumbul, floarea-soarelui, viile și-au revenit, este oricum mai bine. Să sperăm că nu vom avea alte surprize neplăcute, că pînă la toamnă este mult”. Cea mai răspîndită dintre cereale, porumbul, are de cîștigat de pe urma ploilor din aceste zile. Deși seceta nu le dăunase prea mult, suprafețele în discuție aveau nevoie de apă pe termen scurt. Totuși, există zone unde el nu s-a dezvoltat suficient și timpul rămas ar putea fi prea scurt ca să se refacă. Un alt sector pentru care ploaia a fost mai mult decît bienvenită este cel al pășunilor. Seceta le afectase puternic, de au ajuns țăranii să dea porumb din coșere în loc să trimită vitele la păscut. Acum, pajiștile și islazurile au șanse să-și revină. Și legumele își reiau ciclul de dezvoltare. Oamenii pot conta că vor avea cartofi, ceapă sau ardei.
Totuși, optimismul agricultorilor este moderat. Chiar dacă a plouat, cantitățile căzute nu acoperă deficitul din sol. Dacă se sapă în pămînt, se poate vedea că stratul umed este subțire, așa că o nouă perioadă uscată și foarte caldă ar aduce repede lucrurile în punctul critic al lipsei acute de apă. (Gabriela PASCU)
Lasă un răspuns