• șantierul arheologic de la Tîrgu Trotuș este singurul din județ care mai primește finanțare anul acesta de la Ministerul Culturii, iar suma este de numai 40 de milioane de lei
Doar 40.000.000 de lei a aprobat Ministerul Culturii pentru cercetarea arheologică băcăuană în acest an. Toată suma va fi, de altfel, direcționată spre singurul șantierul arheologic finanțat anul acesta pentru continuarea cercetărilor, fiind vorba despre șantierul de la Tîrgu Trotuș. Deși conducerea Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” a înaintat Ministerului Culturii mai multe dosare pentru aprobarea de fonduri, singurul cîștigător din acest an s-a dovedit a fi vechiul tîrg ștefanian, situat pe malul Trotușului. „Am trimis la Ministerul Culturii dosare cu documentație privind șantierele de la Fulgeriș, Răcăciuni, Răcătău, Fărăoani, Căiuți și Tîrgu Trotuș. Speram să obținem fonduri pentru cel puțin două șantiere, unul geto-dac, la Răcătău, și altul medieval, la Tîrgul Trotuș. Comisia ministerială de specialitate nu a aprobat decît 40 de milioane de lei pentru cel din urmă”, ne-a declarat Lăcrămioara Stratulat, directoarea Complexului Muzeal „Iulian Antonescu” din Bacău.
Deși situația din acest an nu este una roză pentru cercetarea băcăuană, specialiștii sînt optimiști în ceea ce privește soarta arheologiei locale. „Anul trecut am avut tot un singur șantier, la Răcătău, și ne-am descurcat. Anul acesta, chiar și așa, ne putem considera norocoși, întrucît sînt județe care nu au primit nici un ban, majoritatea fondurilor fiind îndreptate spre șantierele mari din țară, cum ar fi cel de la Histria. Însă nu avem de gînd să abandonăm unele proiecte, cum ar fi cel de la Fulgeriș, pe care trebuie să le finalizăm”, a mai spus directoarea Stratulat. Astfel, cu obrazul întors de la Ministerul Culturii, cercetătorii băcăuani își leagă speranțele de a continua săpăturile pe șantierele județului de o bună colaborare cu primăriile locale, singurele în măsură să susțină activitatea arheologică. „Sînt șantiere urgente, unde avem nevoie de oameni, dar nu găsim fonduri. Speranțele noastre sînt legate de o bună colaborare cu primarii din comunele respective, care ne pot ajuta cu mînă de lucru”, a zis Lăcrămioara Stratulat. (Constantin GHERASIM)
Lasă un răspuns