• din cei peste 380.000 locuitori din zona rurală a județului, doar 45 de agricultori figurează în statisticile Casei de Sănătate ca plătitori de asigurări • majoritatea populației care trăiește la sate este scutită de plata contribuției la sănătate, fie pentru că se încadrează în rîndul pensionarilor, fie al beneficiarilor de ajutor social
Locuitorii de la țară care își plătesc asigurările de sănătate cot la cot cu angajații și liber profesioniștii de la oraș pot fi numărați fără prea mare greutate. O mînă de oameni, mai precis 45 de persoane care și-au declarat veniturile agricole și au virat către Casa Asigurărilor de Sănătate (CAS) contribuția de 7% figurează în acest moment ca asigurați de drept din rîndul populației care trăiește la țară. Restul, o cifră impresionantă ținînd cont de faptul că în zona rurală a județului viețuiesc 380.306 persoane, nu plătesc mai nimic la fondul pentru sănătate. Fie că este vorba de pensionari CAP, fie de copii, sau de beneficiari ai venitului minim garantat, băcăuanii din zona rurală a județului primesc servicii medicale gratuite, chiar dacă ei nu se număra printre plătitorii la asigurările de sănătate. Legea scutește de plată nu mai puțin de 12 categorii de persoane, printre care și pensionarii și nevoiașii cu ajutor social, astfel că, odată ajunși în spital sau în farmacii ei, primesc servicii medicale plătite din banii băcăuanilor care într-adevăr achită asigurările. „Pînă anul trecut, pensionarii și beneficiarii venitului minim garantat aduceau și ei bani la fondul pentru sănătate. Pentru ei primeam cîte șapte procente de la Direcția de Muncă. Acum, însă, aceste categorii de persoane au fost scutite de plată, deci contribuția lor nu se mai regăsește în fondurile noastre. La țară trăiesc în principal pensionari și oameni fără venituri, așa că populația de la țară nu se numără printre plătitorii noștri. Cei 45 de agricultori care își plătesc din propriul buzunar asigurările de sănătate cred că sînt oameni care au cîte o afacere în agricultură și cîștigă ceva bani de pe pămînt, pentru că marea majoritate a țăranilor sînt oameni care muncesc terenul cît să-și ducă ei zilele”, ne-a declarat Oana Chelaru, președinte CAS.
Cu toate că plătitorii de la țară sînt atît de puțini, numărul celor bolnavi care ajung să se interneze este foarte mare. La spitalul Buhuși de exemplu, unde sînt arondate trei comune ale județului, ponderea locuitorilor de la sate care ajung pe patul de spital este aproape egală cu cea a locuitorilor de la oraș. „Cam jumătate dintre bolnavii internați într-o lună provin din comunele Blăgești, Racova și Gîrleni, care sînt în apropierea spitalului nostru. Chiar și locuitori din Costișa, comună care ține de județul Neamț, vin la noi pentru cazuri urgente și internare, deoarece sîntem cel mai apropiat spital de comuna lor. Pensionarii și cei care primesc ajutor social sînt asigurați prin lege, dar neasigurații tot beneficiază de gratuitate pentru că vin în stare foarte gravă la spital, cînd boala lor este considerată urgență”, explică chirurgul Constantin Negru, directorul spitalului din Buhuși.
Potrivit acelorași statistici care arată că în rîndul populației de la țară doar 45 își plătesc asigurări de sănătate calculate la venitul agricol declarat, alți 14.237 de locuitori ai comunelor băcăuane sînt asigurați fără să plătească nici un leu la CAS. Ei primesc ajutor social de la stat și costul cheltuielilor cu îngrijirile medicale sînt suportate pentru ei de cei 160.000 de băcăuani buni plătitori la asigurări. În cîrca acestora ar putea cît de curînd să fie pus încă un rînd de persoane scutite de plată. Primăriile de comune, chiar dacă nu au bani pentru plata ajutoarelor, trebuie să trimită lună de lună lista nominală a persoanelor fără venituri. De fiecare dată, există șansa ca odată cu fiecare nouă listă depusă de primăriile de comune, numărul țăranilor cu ajutor social să crească. (Cezara DUȚĂ)
Lasă un răspuns