• dintre cele 32 de școli de profil din mediul rural, doar trei se pot lăuda că, la unele specializări, au rezolvat problema elevilor • și unele specializări ale unor școli de arte și meserii din orașe duc dorul candidaților
Oficializarea învățămîntului obligatoriu de zece ani a făcut ca satele județului să se „umple” de școli de arte și meserii, care, gîndeau oficialii Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului (MECT), urmau să asigure școlarizarea absolvenților de gimnaziu din mediul rural, care, din lipsă de fonduri, nu-și permiteau o școală de la oraș. Cum, de regulă, socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din tîrg, noile unități de învățămînt își mai așteaptă încă viitorii elevi, în condițiile în care absolvenții de gimnaziu, fie ei din mediul rural sau urban, nu au fost, în prima etapă a admiterii, deloc interesați de oferta școlilor în cauză. Statistic vorbind, din cele 35 de școli de arte și meserii din mediul rural, doar șapte – cele de la școlile din Corbasca, Frumoasa-Balcani, Sascut, Podu Turcului, Berești-Tazlău, Pîrjol și Răchitoasa – se pot lăuda că au rezolvat, fie și parțial, problema elevilor. Astfel, la școala de arte și meserii din Corbasca au mai rămas libere 32 de locuri libere la „textile – pielărie” și numai opt la „fabricarea produselor din lemn” dintr-un total de 60, respectiv 30 de locuri, școala de profil din Frumoasa-Balcani și-a ocupat 14 din cele 30 de locuri, profil „textile-pielărie”, iar la școala de arte și meserii din cadrul Grupului Școlar „J. M. Elias” Sascut au rămas vacante 38 de locuri, dintr-un total de 60, la specializarea „mecanic auto”. Grupul Școlar „Alexandru Vlahuță” din Podu Turcului stă destul de bine (14 locuri libere din 30) la clasa de „construcții și lucrări publice”, în timp ce școlile de gen din Berești Tazlău și Pîrjol au reușit să acopere 11 din cele 30 de locuri ale claselor cu profil mecanic, respectiv electric. Surpriza vine însă, dinspre Răchitoasa, acolo unde la clasa de „turism și alimetație” a mai rămas un singur loc liber dintr-un total de 30. În rest, elevii rămîn un vis atît timp cît cele mai multe școli de arte și meserii de la sate au reușit să atragă cîte doi-trei candidați la fiecare clasă, dar există și 14 cazuri în care oferta unităților de gen a rămas intactă. Pe de altă parte, nici unele școli de arte și meserii sau specializări ale acestora din mediul urban nu stau mai bine în ceea ce privește numărul de locuri ocupate după prima rundă a admiterii. Acestea însă, pot trage nădejde că își vor rezolva problemele după Capacitatea din toamnă. (Eduard CUCU)
Lasă un răspuns