SINAXAR Sinaxar ortodox

Pomenirea Sfîntului Mucenic Atinoghen

Sfîntul Atinoghen era originar din Sevastia Capadociei și a trăit în vremea împăratului Dioclețian. Pentru faptele bune și smerenia lui, a fost sfințit episcop în Pidahtoea. El a fost prins de dregătorul Filomarh împreună cu cei zece ucenici ai săi și a răbdat multe chinuri împreună cu ei, pînă cînd și-a primit sfîrșitul, prin sabie. Dar, înainte să fie ucis, Sfîntul Atinoghen a grăit către dregător: „Mă rog ție, poruncește ostașilor să mă ducă în mănăstirea mea și acolo să mă omoare”. Iar dregătorul i-a împlinit ultima dorință. Nu și-a mai găsit însă ucenicii, deoarece ei fuseseră prinși și uciși mai înainte. În schimb, l-a întîmpinat o cerboaică, pe care Sfîntul o crescuse în mănăstire. Cerboaica și-a plecat capul la picioarele lui. Iar fericitul a zis către ea: „Te-au lipsit de frați păgînii, iar acum vei rămîne și fără de acela care odinioară te-a hrănit. Dumnezeul veacurilor să nu te dea pe tine, nici seminția ta spre vînare vînătorilor, ci tu și seminția ta așa să fiți, încît în toți anii, la pomenirea noastră, să vă aduceți aici cîte un pui, spre junghiere și mîncare, celor ce vor veni la pomenirea noastră”. Cerboaica, vărsînd lacrimi din ochi, a căzut la picioarele Sfîntului, iar el, însemnînd-o cu semnul crucii, i-a spus: „Mergi în pace, în sînul pustiei”. Apoi Sfîntului Atinoghen i s-a tăiat capul.

Sinaxar romano-catolic

Pomenirea Sfintei Fecioare de pe Muntele Carmel

Muntele Carmel se află în partea de nord-vest a Israelului, mai sus de orașul Haifa. Pe una din crestele lui, proorocul Ilie a adus jertfa prin care a dovedit adevărul credinței și al misiunii sale. Acest munte i-a atras încă din primele veacuri ale creștinismului pe pustnicii doritori de purificare. Ei erau numiți carmeliți și o cinsteau pr Preacurata Fecioară Maria, „floarea Carmelului”, simbolizată și prevestită în norul contemplat de proorocul Ilie. În secolul al X-lea, aici s-a constituit Ordinul călugăresc la Carmelitanilor. Acest ordin, unul dintre cele mai vechi din istoria Bisericii, are o mare iubire: devoțiunea către Sfînta Maria, numită și cinstită ca „Sfînta Fecioară Maria de pe Muntele Carmel”.

Alungați de sarazini, în secolul al XIII-lea, călugării de pe Carmel s-au adăpostit în Occident și au întemeiat mai multe mănăstiri, după ce Papa Onoriu al III-lea, în 1226, le-a confirmat regula de viață pe care le-o dăduse patriarhul Ierusalimului, Sfîntul Albert. Deși au întîmplinat numeroase dificultăți, călugării au simțit întotdeauna protecția și ajutorul deosebit al Fecioarei de pe Muntele Carmel. Într-o asemenea situație, cînd se părea că iadul se ridică împotriva lor, Maica Domnului, înconjurată de cete îngerești, s-a arătat unuia dintre ei, fratele Simon Stock, și i-a oferit o haină cu emblema Ordinului carmelitan, spunîndu-i că „oricine va purta această haină va fi mîntuit”. Mulți credincioși au cerut după aceea să li se acorde favorul de a purta această haină, care îi îndemna la trăirea unui vieți creștinești desăvîrșite și le asigura ocrotirea Maicii Domnului pe pămînt. (Constantin GHERASIM)