Mașini cu girofar, oficialități puse la patru ace și copii cu flori în mîini. Așa a fost întîmpinat ieri Adrian Năstase în Bacău, unde, timp de cîteva ore, primul-ministru s-a aflat în vizită. Prima oprire a fost la Parcul Industrial Hemeiuși (HIT), unde Năstase, însoțit de Viorel Hrebenciuc, Miron Mitrea și Sergiu Sechelariu, s-a întîlnit cu mai-marii județului: prefectul Cătălin Mardare, Neculai Lupu, președintele Consiliului Județean, primarul Dumitru Sechelariu, omul de afaceri Corneliu Iacobov, subprefectul Gabriel Vlase, vicepreședintele CJ Dumitru Brăneanu, primarul comunei Hemeiuși, Constantin Mihăilă, viceprimarii Dragoș Benea și Laurian Lucaș, alți oameni de afaceri și oficialități de rangul doi. Adrian Năstase a zăbovit cîteva minute la Parcul Industrial, investiție aflată în derulare din primăvara acestui an.
Zeci de muncitori îmbrăcați în salopete absolut noi și cu căști portocalii pe cap au mimat că lucrează cu mult spor. „De unde i-a-ți adus, că ieri parcă erau doar vreo 20, nu 120, ca acum”, a întrebat un hîtru. Adrian Iordache, directorul HIT, i-a prezentat premierului principalul obiectiv al investiției de peste 8,5 milioane de euro. „Ne dorim ca Parcul să fie o alternativă nepoluantă la actuala platformă industrială a Bacăului. Aici vor lucra peste 600 de persoane în domeniul tehnologiei informației”, a spus Iordache. Directorul HIT i-a mai explicat șefului Executivului că investiția, suportată în mare parte de Uniunea Europeană (UE), trebuie să se încheie în termenul stabilit, anul viitor, deoarece se încheie și finanțarea UE prin Programul „PHARE 2000”. „Parcul este o idee foarte bună. Platformele poluante trebuie transformate în unități nepoluante, de mare tehnologie și cu valoare adăugată mare”, a apreciat Năstase. Prim-ministrul a plecat apoi spre Bacău, dar a fost nevoit să se oprească la marginea orașului, din cauza unui tren obraznic, ce a stopat la barieră coloana oficială.
„Crai nou, bine-ai venit!”, în loc de „Bună ziua!”
O fetiță îmbrăcată într-o elegantă rochiță l-a întîmpinat pe Năstase la Grădinița „Crai Nou”, unde apariția premierului a stîrnit aplauzele asistenței înșirate pe trepte. Cadrele didactice ale Grădiniței mai-mai că se călcau pe picioare ca să obțină un loc cu o bună vizibilitate. Ca prin minune, cînd fetița i-a oferit lui Năstase florile și acesta a călcat pe covorul nou-nouț de la intrare, în grădiniță au început să răsune acorduri din opereta „Crai nou” a lui Ciprian Porumbescu. „Crai nou, Crai nou! La noi, la noi, bine ai venit!” – versurile operetei au fost o modalitate nouă de exprimare a urării de bun-sosit. La ieșirea din clădire, prim-ministrul s-a oprit lîngă un grup de copii din cartier, modest îmbrăcați, pe care i-a întrebat despre școală. Cei mici au părut mai încîntați de fotbal decît de învățătură și au ținut să-i precizeze șefului Guvernului, la sugestia primarului Sechelariu, că ei intră gratuit pe stadion la meciurile FCM-ului.
Scena cu florile s-a repetat la Școala „Georgeta Mircea Cancicov”, unde două șiruri de copii l-au așteptat cu flori în mîini pe Adrian Năstase. Ana Marchiș, inspector general școlar adjunct, a intrat într-o teribilă panică, cu numai cîteva minute înainte de apariția „înaltului oaspete”, cînd a observat că elevii au în mîini niște simple garoafe. „Astea nu sînt flori de premier”, le-a reproșat copiilor îmbrăcați în costume populare și s-a uitat mustrător spre profesorii din jurul său.
Năstase, față în față cu clasa muncitoare
Spre disperarea șoferilor, care au înjurat printre dinți că polițiștii au oprit circulația, coloana oficială a pornit spre o firmă de confecții, Willy Impex, patronată de Vasile Păun, un apropiat al liderilor PSD Bacău. După ce patronul i-a explicat premierului cît de bine merge fabrica și ce piață de desfacere are, Adrian Năstase a fost interpelat de Lidia Manolache, o confecționeră de 32 de ani. Femeia i-a explicat că nu se poate trăi din 2,5 milioane de lei pe lună, plus bonurile de masă. Și, pentru ca circul ad-hoc să fie complet, confecționera a mai furnizat un amănunt: patronul firmei a mărit chiar ieri salariul pe cap de muncitor, în medie cu 300.000 de lei. Răspunsul prim-ministrului la toate problemele ridicate a fost unul mai mult decît formal și nu avut darul să o mulțumească pe confecționeră, care i-a spus verde în față lui Năstase că ea știe foarte bine ce înseamnă valoarea banului.
Mai tîrziu, tocmai pentru că știe ce înseamnă banii, Adrian Năstase s-a arătat foarte interesat, la Aerostar, de prețul și calitățile avioanelor ultraușoare fabricate aici și care au ca piață de desfacere Statele Unite. Un alt obiectiv la care premierul a mărit atenția a fost derularea contractului de modernizare a 12 aparate MiG 21 pentru armata croată. Năstase i-a spus lui Grigore Filip, președintele Aerostar, că a mai văzut avioanele MiG modernizate la un miting aviatic organizat la București.
Următorul loc vizitat de Adrian Năstase a fost pista de Karting a primarului Dumitru Sechelariu, unde, preț de mai bine de un sfert de oră, a urmărit trei puști care făceau curse demonstrative. Cea mai mare dezamăgire a produs-o premierul grupului „Cireșarii”, una dintre organizațiile PSD. Din cauza agendei încărcate, Adrian Năstase nu a mai avut timp să-i asculte cîntînd și recîtînd, dar, drept consolare, a făcut o poză de grup cu „Cireșarii”. În schimb, membrii Delegației Permanente a PSD l-au așteptat pe prim-ministru în sala de conferințe a noului sediu de partid, unde discuțiile s-au purtat cu ușile închise.
Față de alte vizite similare, din decor au lipsit personaje pitorești ale partidului, care nu au fost invitate la întîlnire.
După ce a vizitat și Clubul Moldova, ce-i aparține lui Corneliu Iacobov, Năstase a plecat țintă spre București, lăsînd în urmă impresia că e ferm convins de inexistența în Bacău a baronilor locali. (Nicoleta BICHESCU, Florin POPESCU)
Băcăuanii, indiferenți la vizita premierului
Vizita premierului Adrian Năstase nu a stîrnit prea mult interesul băcăuanilor de rînd. Doar cîțiva curioși s-au oprit cîteva momente pentru a privi impozanta coloană de mașini sau pentru a schimba cîteva cuvinte piperate cu „partenerii de nevoi”. Nimeni nu părea însă marcat de prezența oficialilor. O bătrînă care trecea prin apropiere a întrebat mirată care este motivul agitației din centrul orașului. Curiozitatea însă i-a dispărut instantaneu, cînd a aflat că este vorba de premier și de suita acestuia. „Nu mi-e dor, mamă, de el. Am 80 de ani împliniți. Am muncit 24 de ani la C.A.P. și am o pensie de 540.000 de lei. Ce motive am să mă bucur că a venit? După toți acești ani de muncă nu am cu ce trăi și pe dom’ ministru nu cred că-l interesează acest lucru”, se văita Olga Stoica. Un trecător grăbit, zărind un prieten oprit în centru, îl întreabă ironic: „Vrei să-l vezi pe primul ministru?”, la care răspunsul vine cît se poate de categoric: „Nu, vreau să beau un șpriț cu el”. Nela Gagiu, o femeie care trecea cu copilul de mînă prin zonă, s-a oprti puțin și, după ce a aflat de ce atîta forfotă, a spus, deloc entuziasmată. „Eh, a venit și la Bacău? Nu stau, că-l văd zilnic la televizor. Aș fi mai mulțumită dacă ar face ceva concret pentru oameni”.
În timp ce oficialitățile treceau, băcăuanii, măcinați de problemele lor de zi cu zi, se uitau mai mult cu coada ochiului la spectacolul de pe stradă. „Să-i dăm flori, că-i tare bine!”, a spus cu vădită ironie o femeie care trecea prin apropiere. Replica a venit fără întîrziere de la o doamnă ceva mai în vîrstă. „Pe noi, pensionarii, ne-a terminat. Năstase și toată gașca lui de hoți! Dacă o ducem tot așa, vor scăpa în curînd de grija noastră”, a aruncat femeia în trecere. După ce coloana de mașini a părăsit centrul orașului, atmosfera a reintrat în normal. (Roxana POPA)
pe raster:
Datoriile Rafo Onești se află în atenția Guvernului
Corneliu Iacobov, patronul rafinăriei Rafo Onești, este pe cale de a obține o nouă reeșalonare sau scutire la plata celor peste 6.000 de miliarde de lei, bani pe care firma îi datorează către bugetul de stat. „Pe de o parte există interesul social ca prețul carburanților să rămînă scăzut, pe de altă parte este interesul firmei ca prețurile să fie mari. Diferența aceasta se regăsește în datoriile pe care le acumulăm către bugetul statului”, ne-a declarat Corneliu Iacobov. După privatizare, rafinăria a beneficiat de mai multe scutiri sau reeșalonări la bugetul statului. Situația de acum este greu de tranșat și la guvern. Potrivit premierului Adrian Năstase, este greu de pus în balanță datoria de 6.000 de miliarde de lei cu cei 7.000 de angajați ai rafinăriei. Primul ministru spune, însă, că sînt tot mai greu de suportat rafinăriile românești care produc datorii însemnate la buget.
„Această chestiune este foarte delicată din punct de vedere a Guvernului, pentru că implică soarta a 7.000 de oameni care lucrează la Rafo Onești. Ar fi foarte simplu să introducem Rafo în faliment, dar, pentru această zonă ar fi un lucru foarte dificil. Nu este o decizie care să fie ușor de luat, dar, pe de altă parte, nici nu putem să continuăm la infinit cu asumarea unor datorii care vin din anumite zone care apar a nu fi performante. Sigur că Rafo nu este singura situație de acest gen. Sînt și alte rafinării care au un asemenea probleme. Pot să vă dau exemplul Petromidia, unde sînt dificultăți și datorii asemănătoare. Dar trebuie să găsim soluții în interesul general, pentru că nu discutăm despre fabrici care au 100 de oameni, care intră în faliment și se închid. Este vorba despre unități a căror activitate are un impact foarte mare asupra produsului intern brut”, a spus Adrian Năstase.
Lasă un răspuns