Pătimirea Sfîntului Prooroc Moise
Sfîntul Prooroc Moise era evreu de neam și s-a născut în Egipt, cu 1.500 de ani înainte de Hristos, pe cînd evreii erau robi egiptenilor. Găsit de fiica lui Faraon, într-un coșuleț de papură, pe apa Nilului, copilul Moise a fost înfiat de fata împăratului și a primit o desăvîrșită creștere și învățătură la curtea împărătească a Egiptului. Însă a știut tot timpul că este evreu și a păstrat în ascuns legătura cu suferința neamului său. La vîrsta de 40 de ani, a ucis pe un egiptean care bătea un evreu. Astfel, după 40 de ani de viață la curtea lui Faraon, a petrecut alți 40 de ani, o viață de păstor de vite, ca și socrul său. Însă Dumnezeu a rînduit să scoată prin Moise poporul evreu din robia Egiptului și să-l aducă în țara făgăduinții, în Canaan. După 40 de ani ca păstor, Dumnezeu s-a arătat lui Moise în văpaia rugului de pe Sinai, și i-a poruncit să meargă la Faraon, ca să-l facă să slobozească pe evrei. Dar, de vreme ce Faraon nu se supunea, Dumnezeu a bătut Egiptul cu zece răni. Și, silind astfel pe Faraon, Moise a luat poporul și, cu ajutorul lui Dumnezeu, cu argint și cu aur, l-a trecut marea, iar pe Faraon și oastea sa i-a înecat, pentru împotrivire. De-a lungul călătoriei, Moise a primit de la Dumnezeu cele 10 porunci, pe care le-a dat poporului, punîndu-l să jure că le va păzi. Și a înălțat altar lui Dumnezeu, rînduind jertfe sfinte și rugăciuni către Cel atotputernic. S-a mutat la Domnul, suindu-se pe muntele Nebo, și văzînd de departe Canaanul, fiind în vîrstă de 120 de ani.
Sinaxar romano-catolic
Pomenirea Sfintei Rozalia
Orașul Palermo din Sicilia cinstește cu un fast extraordinar sărbătoarea Sfintei Rozalia, salvatoarea și patroana principală a orașului. Sfînta Rozalia a trăit în timpurile îndepărtate cînd Sicilia se afla sub stăpînirea regilor veniți cu armatele lor din părțile Germaniei. Se spune că s-a născut în anul 1130 la curtea regelui Roger al II-lea. Tatăl ei se numea Simibald și era un urmaș al lui Carol cel Mare. Deoarece frumusețea ei îi punea în primejdie puritatea sufletească, Fecioara Maria, într-o vedenie, a sfătuit-o să se retragă din mijlocul lumii. Rozalia, la doar 14 ani, și-a luat crucifixul și cîteva cărți, și, într-o noapte, a părăsit castelul părintesc, fiind condusă de doi îngeri într-o peșteră din muntele apropiat. Deoarece rudele i-au dat de urmă, îngerii au dus-o mai departe, pe muntele Pellegrino, unde timp de șaisprezece ani a trăit fiind hrănită cu Sfînta Împărtășanie, în mod miraculos. A murit la vîrsta de treizeci de ani, neștiută de nimeni, dar admirată și așteptată de toți locuitorii din Palermo, care o considerau sfîntă. Trupul ei nu a fost găsit decît în secolul al XVII-lea. (Constantin GHERASIM)
Lasă un răspuns