Un salariat din Bacău duce în spate doi pensionari, doi bolnavi și o zecime dintr-un șomer

• raportat la numărul de salariați, pensionarii și bolnavii sînt de patru ori mai mulți decît cei care plătesc impozit din salariu • tot din salariu se mai plătește și o contribuție la șomaj, fiecărui băcăuan revenindu-i o cotă de o zecime dintr-un șomer

An de an crește tot mai mult numărul de persoane care profită într-un fel sau altul de banii adunați la buget prin diferitele impozite pe salariu. Iar salariații sînt din ce în ce mai puțini. În anul 2001, în județul Bacău existau în scripte aproape 200.000 de salariați. Un an mai tîrziu se regăseau cu aproape 20.000 mai puțini, iar la finele lunii iunie 2003 se înregistrează 150.000 de salariați. Scăderea principalilor contribuabili la alimentarea bugetului statului duce la presiuni și în principalele sisteme absorbante de fonduri: sănătatea și pensiile, unde au ajuns să se înregistreze probleme din ce în ce mai mari.

În județul Bacău există, conform declarațiilor depuse la Casa Județeană de Pensii (CJP) Bacău dar și la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Bacău, aproape 150.000 de persoane care au contract de muncă. Oameni pe ale căror state se opresc lună de lună impozite pentru bugetul asigurărilor sociale, asigurările de sănătate, șomaj și impozit pe venit. Practic din salariul mediu brut statul reține aproape jumătate pentru diferitele biruri cu care trebui să-și alimenteze pungulița din care face protecție socială, asigură tratamentul bolnavilor și pensia bătrînilor. În aceste condiții, guvernanții pregăteasc soaterea la pensie a mii de salariați printr-o simplă trăsătură de condei. Încadrearea în grupele speciale de muncă și pensionarea cu cinci ani mai devreme. Numai bine cît să se îngroașe rîndul pesionarilor și mai mult și să scadă dramatic cel al salariaților care susțin sistemul de pensii, de sănătate și de șomaj.

Graficul numărului de pensionari din anul 2001 încoace înregistrează constant un ascendent, pentru că în fiecare an s-a mai găsit o portiță prin care sa fie scoși la pensie înainte de vreme oameni buni de muncă. „Imediat după intrarea în vigoare a Legii 19/2001 privind sistemul public de pensii, s-a înregistrat o oarecare micșorare a cererilor de pensionare pentru că s-a ridicat vîrsta standard de pensioare la 57 de ani pentru femei și la 62 de ani pentru bărbați. A urmat însă un val de pensionări aniticipate, care a dus la creșterea masivă a numărului de pensioanri. De atunci creșterea s-a menținut constant”, ne-a declarat Mariana Dumitriu, directorul CJP Bacău.

În ceea ce privește asigurările de sănătate, lucrurile stau și mai dramatic. La o populație de peste 700.000 de locuitori cît are județul, doar 150.000 de persoane plătesc asigurările de sănătate care susțin sistemul sanitar. „Conform datelor statistice pe care le deținem noi, din cele 150.000 de persoane pentru care au depus patronii declarații, doar 54.000 sînt cu plata contribuției la zi. În rest pentru pensionari, șomeri, copii, elevi, studenți, persoane cu handicap, beneficiarii Legii venitului minim garantat, deținuți, veterani de război, militari în termen și persoanele fără venituri plătește statul, adică noi, salariații, prin impozitul care ni se oprește pe statul de plată pentru asigurările de sănătate”, ne-a declarat Oana Chelaru, directorul CJAS Bacău. Numărul beneficiarilor de servicii medicale a crescut și în acest domeniu an de an. Dacă la sfîrșitul anului 2001 numărul acestora se ridica la aproape 300.000, iar salariații ajungeau la aproape 200.000, în anul următor, numărul celor care nu contribuie în nici un fel la alimentarea bugetului sănătății, dar care beneficiază de servicii medicale, s-a ridicat brusc la aproape 450.000 de oameni, care mizau pe contribuția a peste 170.000 de salariați. În prima jumătate a acestui an lucrurile nu sînt cu mult mai diferite. În vreme ce numărul salariaților scade constant, cel al beneficiarilor serviciilor sanitare gratuite crește ca aluatul. La 30 iunie 2003 se regăseau în statele de plată 150.000 de salariați, care trebuie să susțină sistemul sanitar pentru aproape 460.000 de beneficiari neplătitori ai asigurărilor de sănătate.

Singurul domeniu în care se înregistrează o scădere asupra presiunii la care este supus un salariat este cel al șomajului. Aici a scăzut an de an numărul șomerilor, astfel că, de la peste 23.000 în anul 2001, au ajuns, la finele lui iunie 2003, la mai puțin de jumătate. (Mirela ROMANEȚ)