ÎN TOT JUDEȚUL Anul școlar începe dezastruos

• peste 100.000 de elevi vor începe azi un nou an școlar • școlile, mai ales cele de la țară, arată jalnic, jumătate dintre ele nefiind autorizate sanitar • unele școli au mobilier mai vechi de 50 de ani • cîțiva primari se plîng că nu au lemne de foc pentru iarnă • Consiliul Județean nu are bani suficienți pentru a susține „laptele și cornul”

Tabere, excursii, distracție, role și discoteci. Totul va fi, de astăzi, o amintire de vacanță pentru aproximativ 140.000 de copii băcăuani, care sînt așteptați să-și ocupe locurile în bănci. Cîți vor veni, rămîne de văzut. Cert este că azi începe școala. Vor urma 179 de zile de școală împărțite în două semestre. Primul va dura pînă pe 19 decembrie inclusiv, cu o pauză de o săptămînă, între 3 și 9 noiembrie, pentru elevii din învățămîntul primar. Cel de-al doilea semestru va începe pe 5 ianuarie și va dura pînă pe 18 iunie, răstimp în care elevii vor avea, în perioada 3 – 18 aprilie, două săptămîni de vacanță de Paște. Cum începe școala? Hei – rupist, pentru că, dincolo de elevi, puține lucruri din învățămînt sînt cum ar trebui să fie. Școlile sînt, în special la sate, ca vai de lume. De altfel, jumătate dintre ele nu au nici la acestă oră autorizație sanitară de funcționare. Ultimele informații oferite, pe acestă temă, de Direcția de Sănătate Publică (DSP) arată foarte clar că din cele 1065 de școli băcăuane, numai 342 au fost autorizate definitiv din punct de vedere sanitar, în timp ce alte 170 de școli au autorizație sanitară provizorie. „Neprimirea autorizației sanitare poate avea două motive: fie directorii nu au solicitat pînă acum autorizarea școlilor pe care le coordonează, așa cum cer noile reglementări sanitare, fie nu s-au îndeplinit toate cerințele DSP. Multe școli din mediul rural au probleme serioase cu alimentarea cu apă potabilă sau cu canalizarea”, a spus inspectorul general adjunct Livia Sibișteanu. Nici din punct de vedere al igienizărilor, lucrurile nu stau mai bine. O statistică a Inspectoratului Școlar indică faptul că, în urmă cu o săptămînă, numai 368 de școli terminaseră lucrările de igienizare, alte 697 de școli erau în curs de finalizare a acestora, pentru ca în 495 de unități de învățămînt să se lucreze din greu la igienizări, reparații parțiale sau capitale. Inspectorul general adjunct Livia Sibișteanu spune că, în tot județul, sînt în reparații capitale 29 de școli. „Dintre acestea, 11 se fac cu finanțare de la Banca Mondială, termenul limită al lucrărilor fiind luna decembrie a acestui an. În celelalate cazuri, banii vin de la Consiliul Județean și, cum în ultima perioadă nu au prea fost bani, e greu de spus cînd se vor finaliza lucrările”, a explicat adjuncta Sibișteanu.

Drept urmare, elevii din unitățile care se refac cu fonduri locale vor fi nevoiți să se mute în localurile altor școli din comună, în locuințe particulare sau, în cel mai bun caz, să învețe în două schimburi. Chiriași ai unor case particulare sau alte localuri închiriate de consiliile locale vor fi micuții de la grădinițele sau școlile din Glodișoarele – Secuieni, Chilia Benei – Parincea, Coteni – Buhoci, Străminoasa- Plopana, Enăchești – Berești Tazlău, Buruienișul de Sus – Brusturoasa și Putredeni – Glăvănești. Pe de altă parte, nebunia repartizării pe post a cadrelor didactice, care s-a încheiat, oficial, de abia sîmbătă, nu are cum să nu aibă efecte asupra cursurilor în sine. Și asta fie și numai pentru că va mai trece cel puțin cîteva zile pînă cînd dascălii, care au aflat la sfîrșitul săptămînii trecute unde vor lucra, vor intra „în pîine” serios.

Nu sînt bani suficienți pentru laptele și cornurile elevilor

Ca și cum toate aceste neajunsuri nu erau suficiente, la ultima întîlnire a șefilor județului cu primarii, unii aleși locali s-au plîns că nu s-au aprovizionat nici pînă acum cu lemne de foc pentru la iarnă. Ifrim Nedelcu, primarul din Strugari, a spus foarte deschis că nu are bani de lemne de foc și nici nu va avea, așa că în timpul sezonului rece copiii vor dîrdîi în bănci. El a mai adăugat că are școli în care mobilierul este vechi de 50 de ani și că nu-i poate lăsa pe copii să învețe în asemenea condiții. Prea tîrziu însă ca acum să se mai poată schimba ceva.

Cine și-a imaginat că aici s-a încheiat șirul neajunsurilor s-a înșelat.

Județului nostru i-a fost repartizate la rectificarea bugetară din această toamnă o sumă de mizerie, așa încît banii nu ajung nici pentru a susține cum se cuvine programul laptele și cornul pentru elevi. Guvernul ne-a repartizat doar 7,1 miliarde de lei la acest capitol, iar reprezentanții CJ au recunoscut că banii nu ajung. Ce se va întîmpla dacă nu vor mai fi fonduri pentru achiziționarea suplimentului de hrană, nimeni nu poate spune acum. Este însă cert că se vor încerca soluții de moment, iar toate acestea îi vor afecta într-un fel sau altul pe cei mici. Dacă nu le vor da acel corn și o cană de lapte, una dintre consecințe va fi, mai ales în rîndul rromilor, abandonul școlar. Pentru că toată lumea a recunoscut că mulți rromi își trimit copiii la cursuri doar pentru că primesc ceva de-ale gurii. La fel se va întîmpla și cu copiii proveniți din familii nevoiașe de români, pentru care frecventarea școlii va deveni, automat, neatractivă.

Ecaterina Andronescu vine la Ghimeș

Ecaterina Andronescu, fostul ministru al Educației, este așteptată, astăzi, la Ghimeș pentru a participa la redeschiderea oficială a școlii

românești din localitate și, implicit, a noului an școlar. De altfel, potrivit declarațiilor lui Viorel Oltean, omul care nu s-a lăsat pînă nu a redeschis, după 13 ani, școala românească din Ghimeș,

Andronescu a fost unul din susținătorii ideii, aceasta venind, în luna

iunie, de una singură în sat pentru a vedea imobilul care ar fi putut

adăposti școala românească. La ceremonie și-au mai anunțat

participarea prefectul Radu Cătălin Mardare, dar și inspectorul

general adjunct Livia Sibișteanu. Amintim că noua școală

românească din Ghimeș va funcționa în clădirea fostului cămin-

spital din localitate și va fi compusă, deocamdată, din două clase: o

grupă de grădiniță și o clasă întîi. În ceea ce-i privește pe ceilalți doi

șefi ai Inspectoratului Școlar, inspectorul general Ghiorghi Iorga va

merge la Tîrgu Trotuș, în timp ce inspectorul general adjunct Ana

Marchiș va fi prezentă la Buhuși.

Pompierii vor purica toate școlile din Bacău

• deocamdată, pompierii au verificat doar jumătate dintre instituțiile școlare și se feresc să dea publicității rezultatele parțiale • directorii de școli, în special cei din mediul rural, spun că numai de cerințele pompierilor nu le arde

Începutul școlii va aduce pentru directori și vizita unor inspectori pe care nu îi vor aștepta cu brațele deschise: pompierii militari, care au demarat o acțiune în tot județul de verificare a modului în care se achită conducerile școlilor de obligația de a asigura protecța elevilor împotriva incendiilor. Știut fiind că dascălii sînt în imposibilitatea de a asigura dotarea cu alte lucruri mult mai necesare decît niște biete stingătoare, pompierii militari se văd nevoiți să verifice sărăcia și chiar să dea amenzi acolo unde se impune. Și, probabil, că la cele mai multe dintre școli se va impune, atîta vreme cît acestea funcționează de ani de zile fără autorizație sanitară, pentru că nu au bani să-și achiziționeze nici măcar varul pentru igienizare, darămite să mai dea sume importante și pentru mijloacele minime de protecție împotriva incendiilor.

„Noi ne vom face datoria. Sînt colectivități și, potrivit legii, trebuie să îndeplinească un cumul minim de condiții pentru a putea funcționa. Deja am verificat pînă acum mai bine de jumatate dintre școli, dar nu vă putem oferi niște date, atît timp cît nu avem o imagine globală asupra modului în care se respectă prevederile. Sperăm să terminăm controlul peste cel mult două săptămîni și atunci vom ști cu exactitate cum stăm”, ne-a declarat maiorul Ioan Mihalache șeful Biroului de Intervenție și pază Imoptriva incendiilor de la Grupul de pompieri militari Bacău. Se pare că reticența pompierilor militari de a face publice rezultatele verificărilor are la bază situația dezastruoasă descoperită, fapt confirmat și de răspunsul pe care ni l-au dat unii directori de școli. „Să nu spuneți cum mă cheamă și la ce școală ați sunat, că poate pe la mine nu ajung cu verificarea. Oricum școala mea este destul de retrasă, nu prea-i în calea lor, dar parcă mai știi? Nu am nimic contra stingerii incendiilor. De unde bani pentru asta? Eu abia dacă am rezolvat cu jumătate din banii pentru lemne. Credeți că vom lua cumva foc de la frigul care se va instala în clase?”, ne întreabă ironic un director de la o localitate destul de îndepărtată de Bacău. „Parcă au fost pe la noi pe la școală, am auzit ceva de la secretar. Mai știu ca ne-a dat și un termen pentru remedierea unor deficiențe găsite de ei, dar nu aș putea să vă spun care sînt, pentru că nu sînt în școală nici directorul, nici secretarul. Dar oricum nu avem stingătoare. Lopeți și măturoaie s-ar mai găsi, măcar pe la vecinii noștri, dar stingătoare în mod sigur nu avem”, ne-a spus Elena Apostol, profesoară la școala Găiceana. Mai toți directorii de școli reclamă faptul că unitățile din mediul rural a fost lăsate de izbeliște, în timp ce învățămîntul din mediul urban beneficiază de toată atenția mai marilor județului și a Inspectoratului Școlar Județean. (Eduard CUCU, Eduard ADAM, Mirela ROMANEȚ)