Facultate la bătrînețe

• cîteva zeci de persoane aflate în pragul pensiei fac facultatea

Apropierea pensiei are efecte diferite în rîndul persoanelor care se pregătesc să-și încheie perioada activă. Datele statistice reieșite la recensămîntul populației arată că sînt cîteva zeci de astfel de băcăuani motivați de dorința de autodepășire să facă o facultate. Cifrele recensămîntului din județul Bacău spun că aproape 30 de persoane de peste 50 de ani urmează o formă de învățămînt. Eugenia Harja, directorul Direcției Județene de Statistică (DJS) Bacău, afirmă că „există, într-adevăr asemenea cazuri, iar astfel de persoane urmează cu precădere o formă de învățămînt la distanță, chiar o facultate în acest sistem, care le permite să și lucreze în perioada studiilor”. În această categorie se înscrie și Gheorghe Florea, de 53 de ani, din municipiul Bacău. „Lucrez în domeniul Finanțelor. Se apropie pensia și m-am apucat de facultate din două motive. În primul rînd, cu liceul la bază nu mai pot spera la o avansare, iar în al doilea, cu studii superioare aș fi încadrat la o categorie mai bună de salarizare, ceea ce mi-ar mări pensia spre care mă îndrept”, spune Gheorghe Florea. Motivele ce îi mînă pe astfel de oameni spre facultate sînt dintre cele mai diverse. Dintre persoanele mai cunoscute din Bacău, amintim cazul lui Neculai Șutu, directorul societății Transport Public. La cei aproape 60 de ani ai săi, Șutu și-a susținut examenul de licență în această vară, după ce a urmat cursurile unei facultăți de Management. „Asemenea cazuri sînt multe, în general persoane cu studii medii economice fac și facultate de acest profil, ca să-i ajute la locul de muncă sau ca să-și conducă mai bine afacerile”, declară Eugenia Harja.

Mii de elevi și studenți învață și muncesc concomitent

La recensămînt, în populația ocupată, conform definiției Biroului Internațional al Muncii, au fost incluși și cei care deși sînt elevi, chiar în ciclul gimnazial, sau studenți, chiar la formă de învățămînt la zi, au declarat că desfășoară activități pentru a obține un venit, fie ocazional, fie în mod obișnuit. Conform definiției, primează activitatea, prin urmare, la situația economică, iar aceste persoane au fost incluse în categoria populației ocupate și nu a populației inactive, respectiv în categoria elevilor/studenților. Conform datelor (nevalidate încă de către INS) numărătorii populației, din totalul de aproape 2.800 al persoanelor ocupate care urmează o formă de învățămînt, 2.140 (76,6 la sută) provin din urban și 448 (23,4 la sută) din rural. „Femeile reprezentau la momentul recensămîntului 54,1 la sută, iar bărbații, 45,9 procente. Dintre aceștia, 62,8 la sută aveau o vîrstă pînă la 30 de ani, 28,4 la sută o vîrstă cuprinsă între 30 – 39 ani, 7,7 procente între 40-49 ani, iar 1,1 procente aveau o vîrstă de 50 ani și peste”, afirmă Eugenia Harja. În cifre absolute, aproximativ 1.850 de locuitori ai județului de 15 – 29 de ani lucrează în timpul studiilor, iar aceleși lucru îl fac 790 de persoane de 30-39 de ani și peste 210 de locuitori cu vîrste de 40-49 de ani. „În prezent, din ce în ce mai multe persoane își prelungesc studiile ca să-și găsească în paralel și o ocupație, datorită în special veniturilor scăzute, a burselor din ce în ce mai nesemnificative ca număr”, apreciază Eugenia Harja. La fel ca persoanele studioase mai în vîrstă, și tinerii au propriile motive pentru care muncesc. Gheorghe Florescu, de 19 ani, este student la Universitatea Bacău. „Colaborez cu o agenție din Bacău, care mă contactează pentru tot felul de slujbe, temporare sau de mai lungă durată. Ultima oară, am împărțit prin centrul orașului pliante despre un magazin de calculatoare. Nu sînt sărac, dar nici nu mă dau banii afară din casă. Îmi prinde bine un ban în plus, așa că nu refuz ofertele agenției, mai ale că se plătește binișor și munca nu e grea”, povestește Gheorghe Florescu. (Florin POPESCU)