• una din cele mai importante schimbări se referă la prelungirea mandatului președintelui statului de la 4 ani la 5 ani;
• proprietatea privată va fi garantată prin nouă Constituție și nu
doar ocrotită;
• mandatul de arestare preventivă va putea fi eliberat doar de un
judecător, și nu de procuror;
• cetățenii din statele UE vor putea cumpăra pamînt în România;
• Cetățenii străini vor putea dobîndi dreptul de proprietate asupra
terenurilor în condițiile rezultate din aderarea Romăniei la UE;
• cetățenii UE vor avea dreptul de a alege și de a fi aleși și vor
putea ocupa funcții în administrația locală;
• minoritățile se vor putea exprima în limba maternă în fața
instanțelor;
• constituția nu va mai stipula caracterul obligatoriu al serviciului
militar. Totuși, aceasta chestiune va fi reglementată printr-o lege
organică, ceea ce va permite efectuarea de recrutări;
Ce s-a adăugat
• accesul la cultură;
• dreptul la un mediu sănătos;
• dreptul de a fi ales în Parlamentul European;
Ce nu se schimbă
• problema migrației politice nu a fost rezolvată;
• deputații și senatorii vor fi în continuare protejați de imunitatea
parlamentară. Aleșii nu vor putea, nici pe viitor, să fie
percheziționati, reținuți și arestați fără încuviințarea colegilor din
parlament. Singura îmbunătățire față de actuala Constituție este posibilitatea urmăririi și trimiterii în judecata penală pentru savîrșirea unor infracțiuni, fără ridicarea în prealabil a imunității parlamentare;
• numărul mare de parlamentari rămîne neatins;
• nici puterea executivului de a emite ordonanțe de urgență pe
bandă rulantă nu a fost limitată. Guvernul poate adopta “în situații
extraordinare” ordonanțe de urgență. Cum această sintagmă nu este explicată, se menține riscul abuzului de ordonanțe;
• modalitatea de dizolvare a parlamentului ramîne ca în actuala
Constituție, care prevede proceduri complicate de rezolvare a unei
crize guvernamentale. (Elena SOLOMON)
Lasă un răspuns