Deși acum este un om de afaceri respectabil, patronul firmei Niconi, Nicolae Huiban, nu a fost întotdeauna ușă de biserică. Actualmente, el administrează 160 de hectare de vie în zona Podu Turcului, dar pe vremuri, cînd era student, a avut și alte preocupări. De exemplu, a făcut mici furtișaguri. De formație inginer agronom, el a locuit în acele vremuri la cămin. Cu harul de povestitor hîtru, Nicolae Huiban își amintește și acum amuzat de acele zile. „În camera de cămin locuiam mai mulți studenți. Printre noi era unul care stătea mai bine cu banii. Colegul nostru era oarecum dezordonat, pleca în ultima clipă la cursuri, lua banii și cărțile în grabă, lăsa lucrurile vraiște și pleca. Într-o zi, eu și alt amic ne-am decis că ar fi cazul să trăim ceva mai bine. Cel mai bogat ținea banii teanc într-un buzunar, iar noi ne-am hotărît să-l mai ușurăm de povara lor, așa că îi luam zece lei în fiecare zi (vorbim de anii ’80 – n.r.). Niciodată nu luam însă mai mult, ci numai o hîrtie de zece lei”, povestește patronul Niconi cu tot hazul ce-l caracterizează. Povestea nu a durat o zi-două, ci un an și jumătate. Pînă într-o zi. „Într-o zi, colegul nostru se îmbracă iar în grabă, ia cărțile și iese val-vîrtej pe ușă. După 2-3 minute se întoarce și spune calm: «Știți, am în buzunar 1.800 de lei și 15 bani». Atît a spus, după care a plecat. Am lăsat baltă operațiunea”, spune șeful viei de la Podu Turcului. Culmea este că lucrurile s-au oprit aici, fără prea mare tam-tam. (Gabriela PASCU)
Patronul firmei Niconi s-a ținut de rele cît a fost căminist
Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale
Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.
Specificul Activității Jurnalistice
Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.
Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.