• fostul președinte al Băncii Transilvania cere statului român despăgubiri de 15 milioane de euro • Iosif Pop s-a folosit de un raport inexistent al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din Senatul României în sprijinul plîngerii pe care a făcut-o împotriva statului român la Strasbourg • presupusul raport este semnat doar de unul dintre membrii comisiei, senatorul de Cluj Iuliu Păcurariu, fără antet și fără ștampilă • președintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor din Senat spune că, după audierea lui Iosif Pop, nu s-a întocmit nici un raport oficial
Fostul președinte al Băncii Transilvania, Iosif Pop, a prezentat drept probe la dosarul prin care acuză statul român de abuzuri împotriva sa un raport inexistent al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din Senatul României. El a cerut drept despăgubiri 15 milioane de euro. În sprijinul cererii sale, înaintată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), în luna iulie a acestui an, Iosif Pop a adus drept argumente un presupus raport al comisiei, raport care ar fi fost întocmit în urma audierii sale din ianuarie 2003. Raportul, prezentat în facsimil, aduce acuze grave PNA, prin care instituția este acuzată de nerespectarea prevederilor legale în privința arestării preventive. „Ordonanța de arestare preventivă din 19 noiembrie 2002 nu arată faptele pentru care a fost pus sub inculpare, potrivit legii. Mandatul de arestare preventivă nu arată faptele care au format obiectul inculpării și nici temeiurile concrete care au determinat arestarea și a fost emis fără ca ordonanața de arestare să fi fost confirmată de procurorul ierarhic superior, potrivit legii, această confirmare fiind făcută prin fax, abia a doua zi după arestare”, se spune în raport. De asemenea, în document se mai precizează că și cercetarea penală s-a realizat ilegal pentru următoarele motive: „Dosarul cauzei nu a fost prezentat în fața instanței de judecată în mod complet, potrivit legii, în vederea prelungirii măsurii arestării preventive, procurorul reținînd probe administrate care ar fi putut fi invocate de apărare, așa cum rezultă din încheierile și deciziile instanțelor de judecată. A fost încălcat dreptul la apărare, garantat de art.24 din Constituție, legea penală și dispozițiile Convenției Europene a Drepturilor Omului, inculpatul aflat în stare de arest neavînd acces la dosar și necunoscînd faptele pentru care a fost pus sub inculpare”, se mai arată în așa-zisul raport.
Raportul nu are nici un antet, nu are nici o ștampilă și nu poartă decît semnătura unui dintre membrii comisiei: senatorul Iuliu Păcuraru.
Președintele Comisiei pentru abuzuri din Senat neagă existența raportului
Pe de altă parte, documentul este anulat de însuși președintele comisiei, senatorul Nicolaie Iorga, care spune că „, într-adevăr, Comisia pentru cercatarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din Senatul României l-a audiat pe fostul președinte al Băncii Transilvania, Iosif Pop, la data de 28 ianuarie 2003, la cererea acestuia, însoțit de domnul avocat Aurelian Pavelescu. Avînd în vedere că numitul Iosif Pop, era inculpat într-o cauză aflătă în curs de urmărire penală, pentru a nu influența desfășurarea normală a anchetei, biroul comisiei noastre a hotărît să nu se întocmească un raport asupra audierii”, ne-a comunicat printr-o adresă senatorul Nicolae Iorga.
Contactat telefonic, senatorul Iuliu Păcurariu a recunoscut că documentul este întocmit de el „la cererea comisiei după ce-a fost audiat Iosif Pop, iar Comisia își asumă acest raport. Nu mai știu exact cum a ieșit de la Comisie, de ce nu are antet și ștampilă, pentru că eu l-am întocmit și l-am depus la Comisie. Pot să vă spun însă că eu îl cunosc pe Pop și susțin că ar fi trebuit incriminată toată conducerea băncii, nu numai el, pentru că el nu semna și acorda credite de unul singur. Repet, nu-mi explic cum de a ieșit de la comisie fără ștampilă sau număr de înregistrare, dar Comisia își asumă raportul,” ne-a spus într-o primă fază senatorul de Cluj, Iuliu Păcurariu. Pus în fața răspunsului primit de la președintele Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, Iuliu Păcurariu, a păstrat o tăcere mormîntală preț de cîteva secunde, iar apoi a răsuflat adînc. „Nu știu ce să vă spun, este o noutate pentru mine, pentru că chiar domnul sentaor Iorga mi-a cerut să întocmesc acest raport. La cererea lui l-am făcut și l-am lăsat la Comisie. Nu mai știu cum a ieșit acest raport de la Comisie”, ne-a mai spus, destul de dezlînat senatorul Păcurariu.
La rîndul lui, procurorul Gheorghe Șuhan, incriminat în plîngerea
făcută de Iosif Pop, ne-a declarat că „singurele în măsură să se
pronunțe cu privire la temeinicia și legalitatea măsurii arestării
preventive și a actelor și lucrărilor de urmărire penală erau și sînt
instanțele de judecată. În cauză, Tribunalul și Curtea de Apel
Bacău, precum și Curtea Supremă de Justiție nu au constatat
asemenea încălcări reclamate de inculpatul Iosif Pop. În mod cert, în momentul în care s-ar fi constatat încălcări, instanțele
enumerate ar fi dispus, conform legii, anularea măsurilor și actelor,
lucru care nu s-a întîmplat”, ne-a spus procurorul. Făcînd referire la
„raportul” atașat de Iosif Pop la reclamația făcută la CEDO,
Ghoerghe Șuhan ne-a declarat că „documentul prezentat ca fiind
un raport al comisiei senatoriale pentru cercetarea abuzurilor,
combatarea corupției și petiții este un act personal și reprezintă
rodul înțelegerii dintre Iosif Pop, avocatul Aurelian Pavelescu și
senatorul de Cluj, Iuliu Păcurariu. Despre conținutul acestui raport
nu are cunoștință nici un membru al comisiei senatoriale”, ne-a mai
precizat Șuhan.
Cert este că orice document al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, combaterea corupției și petiții din Senatul României, poartă un antet, un număr de înregistrare și este semnat întotdeauna de președintele și secretarul comisiei. de asemenea, semnătura președintelui este totdeauna însoțită de o ștampilă, așa cum se poate vedea și din documentul prezentat alături în facsimil. Iosif Pop, fostul președinte al Băncii Transilvania cu sediul la Cluj este încă cercetat de Parchetul Național Anticorupție (PNA), dosarul acestuia fiind disjuns (separat, n.r.) de restul lotului de inculpați trimiși în judecată. Iosif Pop a fost și el printre cei arestați de PNA, pe 19 noiembrie 2002, dar nu a stat în arest decît cîteva luni fiind eliberat pe16 ianuarie 2003, dupa ce avocatul său a recuzat toti judecătorii Curții de Apel Bacău, chiar în momentul în care aceștia urmau să se pronunțe în privința prelungirii mandatului de arestare a fostului președinte.
Curtea Supremă de Justiție a hotărît respingerea cererii de recuzare făcută de avocatul lui Iosif Pop împotriva magistraților de la Curtea de Apel Bacău.
(Mirela ROMANEȚ)
pe raster
Judecătorii băcăuani au finalizat audierea lui Eduard Colos după trei termene
Între timp, în Bacău se derulează procesul în dosarul Banca Transilvania. La termenul de marți a fost audiat moderatorul Eduard Colos, funcționarul de la sucursala băcăuană a Băncii Transilvania, pe capul căruia au fost plasate cele mai multe dosare ale celor două grupuri trimise în judecată. Audierea acestuia a durat timp de trei ședințe care au ținut de dimineață pînă seara. Conștient de acuzele grave care se îngrămădesc în cîrca sa, Colos a fost unul dintre cei mai pregătiți inculpați, în sensul că a depus pentru fiecare afirmație mai gravă pe care o făcea și documente în susținerea celor spuse de el. Tot marți, a început și audierea Monicăi Vascan, contabil șef al societății Amapolla a lui Benoni Beca, liderul grupului „alcool” din dosar. Monica Vascan a fost personajul cel mai acuzat de administratorii și funcționarii bancari, care au nominalizat-o ca fiind omul de legătură pentru cele mai multe dintre societățile din grupul „alcool”, cea care întocmea documentațiile de credite și gestiona banii obținuți din împrumuturile luate. (Mirela ROMANEȚ)
Lasă un răspuns