Restructurarea SNCFR a adus, pe lîngă concedierile masive, și unele modificări semnificative în domeniu. Astfel, impiegații de mișcare nu mai au voie să vîndă bilete nici măcar în halte sau în stațiile care nu aveau casiere, legitimațiile de călătorie urmînd să fie vîndute de către controlori. Călătorii care urcă în tren în astfel de gări, vor trebui să „ochească” în ce vagon este „nașul”, pentru a se duce să-i ceară bilet. În cazul în care un călător urcă în tren și așteaptă să vină controlorul la el, biletul se va considera ca eliberat în tren și va costa mai mult. O altă soluție ar fi cumpărarea biletelor, cu 24 de ore înainte de efectuarea călătoriei, de la oficiul poștal din localitate. Interesant e, însă, faptul că noul sistem de vînzare a biletelor are toate „șansele” să legalizeze călătoriile fără bilet, mai ales pe distanțe scurte. Și asta pentru că eliberarea unui bilet, pe care trebuie scrisă cel puțin destinația, necesită vreo două-trei minute și, în cazul unui număr mai mare de călători, „nașul” nu va mai avea timpul fizic necesar unui călător care ar merge doar o stație și aceasta ar fi foarte apropiată.
Schimbările datorate concedierilor pe bandă rulantă nu se opresc aici. Serviciile „informații” și „mesagerie” s-au desprins de SC „CFR Călători”, pentru a forma o nouă societate: SC „Mesagerie CFR”. Acesta a comunicat deja că cele două servicii vor fi asigurate de oamenii săi doar pe parcursul zilei, motiv pentru care, pe timpul nopții, informațiile se vor putea obține de la casierițe, în timp ce anunțurile vor fi făcute de către șefii de tură. Cît despre mesagerie, călătorul trebuie să aștepte ivirea zorilor. (Eduard CUCU)
Lasă un răspuns