Aproape 150 de medici și asistente din județ au plecat la muncă în străinătate
• plătiți cu lefuri de zece ori mai mari decît în Bacău, unii dintre asistenți nu se mai întorc deloc în țară, iar alții repetă figura ori de cîte ori au ocazia
Mariana Dobre are 35 de ani. Este asistentă medicală și, acum doi ani, a văzut un anunț că, în Israel, se caută asistente medicale. A plecat în străinătate, timp de un an, cu forme legale. „Am strîns suficient de mulți bani ca, la întoarcere, să pot să-mi cumpăr un apartament, pentru că locuiam cu părinții. Mi-am reluat serviciul, dar gîndul îmi este tot acolo. Nu doar pentru bani, ci și pentru condițiile în care am lucrat”, spune Mariana. Avizierele pavilioanelor administrative ale spitalelor băcăuane sînt înțesate de anunțuri ale unor agenții de plasare a forței de muncă în străinătate, care oferă contracte de muncă serioase, remunerate în valută. De pe aceleași afișe, cadrele medicale care poposesc în fața avizierelor află că orele suplimentare le sînt plătite substanțial, iar contractul, odată încheiat, prevede cazare și masă asigurate.
La doar cîțiva centimetri distanță de afișele agențiilor de plasare a forței de muncă, alte hîrtii anunță că spitalul organizează concurs pentru ocuparea unor posturi temporar vacante, semn că locurile de muncă în străinătate și-au găsit clienți. Numărul cadrelor medicale băcăuane care și-au abandonat locul de muncă în spital pentru un contract în Italia sau în țările arabe se ridică în acest moment la 145. Pe locul întîi, cu cei mai mulți medici, asistenți și personal auxiliar plecați cu un contract de muncă peste hotare, se află Spitalul Județean. 51 de angajați au semnat contracte cu unități sanitare din Italia și printre ei se află și un medic.
Următorul în topul spitatelor care au devenit o pepinieră pentru agențiile de plasare a forței de muncă este spitalul din Onești. De aici, 32 de angajați, dintre care trei medici, și-au luat concediu fără plată pentru a-și onora contractul de muncă obținut peste hotare. „Una dintre cauze este, bineînțeles, salarizarea din sectorul medical. Dacă aici ar beneficia de lefuri mai mari, cadrele medicale nu ar mai fi tentate să plece în Italia”, ne-a declarat dr. Cornelia Cojocaru, director al Direcției de Sănătate Publică. Că salariile, care abia depășesc patru milioane și jumătate în cazul unei asistente medicale cu toate gradele și aproape în prag de pensionare, sînt motivul pentru care acestea își lasă baltă postul, o dovedește faptul că, acolo unde lefurile sînt mai mari, nu există decît un număr foarte mic de concedii fără plată. Un exemplu concludent este spitalul TBC, unitate medicală în care sporurile salariale se ridică la 100%, deci cîștigul lunar al cadrelor medicale este dublu față de al colegilor din celelalte spitale din județ. Doar trei angajați din personalul auxiliar al spitalului au cerut concediu fără plată, ca să muncească în Italia și Anglia. Dintre cei 145 de angajați ai spitalelor care au renunțat la leafa de două sau trei milioane de lei pentru cîștiguri lunare de aproape 1.000 de dolari, 11 sînt medici. 72 dintre aceste persoane sînt asistenți medicali, iar alți 62 de salariați sînt infirmiere, îngrijitoare și muncitori. „Plecarea la muncă în străinătate a unora dintre angajații spitalelor creează probleme în ce privește calitatea profesională a celor care ocupă posturile rămase temporar vacante. Pe astfel de locuri trebuie să te mulțumești cu cine se înscrie la concurs, pentru că nu prea ai de ales. Asta în condițiile în care există specialități deficitare, pentru care ar fi nevoie de angajări. Specialitățile chirurgicale, diabetul, radiologia, neo-natologia, anatomia patologică și farmacia sînt sectoare în care se resimte criza de personal”, a mai spus doctorița Cojocaru. Și DSP a fost atins de moda plecărilor în străinătate pentru un an. De la instituția care reprezintă în teritoriu Ministerul Sănătății au plecat să muncească în Italia trei muncitori. (Cezara DUȚĂ)
Lasă un răspuns