• din 120 de funcții de conducere scoase la concurs în această toamnă, doar pentru 37 au existat candidați • punctajul mic, care nu le dă dreptul să se înscrie în concurs, răspunderea pe care o au, hîrțogăraia și salariul mic sînt principalele motive pentru dascălii fug de funcțiile de conducere • soluția la care ISJ apelează pentru a nu lăsa școlile în voia șorții este numirea cu delegație
Concursul pentru ocuparea funcțiilor de directori de școli, organizat la sfîrșitul lunii septembrie de Inspectoratul Școlar Județean Bacău, a scos la iveală o realitate dureroasă: dascălii băcăuani nu sînt deloc interesați de funcțiile de conducere. Au fost scoase la concurs aproape 120 de funcții de directori și directori adjuncți. În urma înscrierii, pe listele validate de comisiile de examinare au putut participa doar 43 de profesori care au candidat pentru 37 de funcții de conducere. Practic, doar ceva mai mult de un sfert dintre posturi au avut candidați. Cu doar trei excepții, toți candidații înscriși pentru postul de șef al unei instituții de învățămînt au concurat singuri pe post, lucru care a făcut ca mai toți să fie acceptați de comisiile de examinare. Și asta chiar dacă punctajul lor a fost aproape de minimul acceptat. Singurele la care au existat mai mult de un candidat pe post s-au numit Școala „Mihai Drăgan” și „Ion Luca” Bacău și Școala „George Enescu” Moinești.
Teama de răspundere
Dezinteresul manifestat de profesori nu reprezintă o noutate în lumea cadrelor didactice, însă în acest an fenomenul s-a acutizat. Cauzele pentru care dascălii fug de scaunul de director sînt multiple și variază în funcție de zona din care provin școlile. „În mediul rural sînt foarte puțini profesori care îndeplinesc condițiile impuse de legislație pentru a participa la concurs. Punctajul minim la CV trebuie să fie opt, aceasta fiind dat de cursuri de management școlar, publicații în domeniu, prezențe și rezultate la olimpiade școlare, inițierea sau colaborarea la diferite proiecte sau cursuri de utilizare a calculatorului. Cum cei mai mulți nu îndeplinesc punctajul minim necesar, majoritatea renunță din start la ideea de a se înscrie la concursul pentru funcția de director”, a precizat Adrian Horodnic,
inspector teritorial în cadrul Inspectoratului Școlar Județean Bacău.
Una dintre obligațiile directorilor care ocupă acest post prin concurs este să încheie un contract de management cu ISJ, în care sînt specificate obligațiile părților. Directorii cu contract de management sînt trași la răspundere pentru fiecare obiectiv pe care nu îl îndeplinesc. Ori, în cazul directorilor numiți cu delegație, acest lucru iese din calcul. „Avem foarte mulți directori care preferă să stea cu delegație, pentru că nimeni nu-i poate trage la răspundere. Preferă să stea cu delegație și să amenințe, de fiecare dată cînd sînt luați în colimator, că renunță la post”, afirmă inspectorul general adjunct Livia Sibișteanu.
Funcția nu le aduce profesorilor mai mulți bani
Deși pare greu de crezut, nici la școlile din orașe profesorii nu se îngrămădesc să se înscrie la concurs, astfel că cele mai multe dintre funcții au fost ocupate de singurii candidați participanți în competiție. Nici rugămințile inspectorilor școlari sau primarilor nu-i înduplecă pe profesori să se înscrie la concurs pentru șefia unităților de învățămînt. „Se cer foarte multe hîrtii, tot felul de situații care iau timp. Directorul de școală nu mai este coordonatorul actului didactic, cum era pe vremuri, ci este omul bun la toate, care trebuie să rezolve tot felul de probleme”, a prezentat Livia Sibișteanu un alt motiv pentru care profesorii din orașe nu se dau în vînt după o funcție.
O altă motivație, la fel de importantă, este retribuția destul de mică pe care o primesc în calitate de șefi de unități de învățămînt. „În cazul profesorilor care sînt diriginți, aceștia beneficiază de un spor de 10 la sută din salariul de bază. Directorii primesc în plus la salariu un spor cuprins între 25 și 35 la sută. La un salariu de bază de patru milioane, acest lucru nu înseamnă foarte mult”, mai spune inspectorul Adrian Horodnic. În cazul dascălilor renumiți de la oraș, sporul pe care îl primesc în calitatea lor de șefi de instituții poate fi acoperit într-o săptămînă de pregătirea făcută în particular, iar bătaia de cap nu mai există. În aceste condiții, funcțiile de conducere din școli sînt ocupate de profesori care acceptă numirea cu delegație. „Este o soluție de compromis, dar nu avem ce face, pentru că nu-i putem obliga pe profesori să vină la concurs. Cînd dau de greu, toți amenință că pleacă, iar legislația nu ne ajută în nici un fel”, a mai spus Livia Sibișteanu.
Faptul că profesorii, mai ales cei de la țară, nu vor să participe la concurs este resimțit de cele mai multe ori și de elevi. Proiectele pentru atragerea de fonduri sau dezvoltarea altor activități sînt inexistente, iar școlile arată, în multe localități, ca în urmă cu zece ani. (Costinela BREAHNĂ)
Lasă un răspuns