SINAXAR Sinaxar ortodox

Pomenirea Sfinților Terentie și Neonila, cu cei șapte fii ai lor

Fericiții Terentie și Neonila erau soți creștini și au avut șapte copii. Ei au trăit pe vremea marilor prigoane împotriva creștinilor de la începutul secolului al IV-lea. Într-o zi au fost pîrîți că se închinau și slujeau Mîntuitorului Iisus Hristos, și nu aduc jertfe și ofrande la templu zeilor. Trimiși la judecată, ei au defăimat credința idolatră, arătîndu-le tuturor care este adevărata credință. Mînioși de îndărătnicia sfinților, ostașii romani i-au spînzurat pe lemn. Apoi, i-au strujit fără milă, le-au stropit rănile cu oțet și i-au ars cu foc. În tot acest timp, sfinții s-au rugat lui Dumnezeu în tăcere și s-au îndemnat unul pe altul la mucenicie. Cel Atoateputernic n-a trecut cu vederea rugăciunile lor și îngeri nevăzuți i-au dezlegat și le-au vindecat rănile. Păgînii văzînd tăria și statornicia lor, i-au legat de o roată și i-au bătut fără milă. Însă, în chip minunat, ei nu au pătimit nici o durere. Cînd au văzut că sfinții rezistă cu atîta putere la toate chinurile, păgînii i-au dat spre mîncare animalelor sălbatice, însă acestea, la porunca lui Dumnezeu, s-au îmblînzit la vederea sfinților. Păgînii, cînd și-au dat seama că chinurile sînt inutile, le-au tăiat capetele.

Sinaxar romano-catolic

Pomenirea Sfinților Apostoli Simon și Iuda

Simon este cel mai necunoscut dintre apostoli, deoarece Noul Testament nu-i amintește decît numele.Conform unor însemnări rămase, Simon ar fi urmat apostolului Iacob pe scaunul episcopal din Ierusalim. Ca și ceilalți apostoli, Simon a străbătut drumurile evangheliei.

Sfîntul Apostol Iuda este unul din cei doisprezece Apostoli, ales

chiar de Mîntuitorul Iisus Hristos să-i fie martor și propovăduitor pe

pămînt, al patimilor și Învierii Lui, și să vestească dumnezeiasca Lui

învățătură, chemînd la mîntuire pe toți oamenii.

Despre Sfîntul Apostol Iuda nu se știe aproape nimic. Sfintele

Evanghelii pomenesc numele lui, doar cînd numără ceata celor

doisprezece ucenici ai Domnului. Nu știm însă nici unde locuia, nici

cu ce se îndeletnicea. Este mai presupus de orice îndoială că era

din unul din orașele Galileii. Evangheliștii Matei și Marcu îl numesc

Levi și Tadeu. Avea mare rîvnă pentru Hristos și dorea ca toată

lumea să-l cunoască pe Iisus ca adevăratul Dumnezeu, venit

pentru mîntuirea noastră. El a zis către Domnul: „Doamne, ce s-a

întîmplat, că vrei să Te arăți nouă și nu lumii”, o întrebare care arată

limpede dorința lui fierbinte, ca toți să-l cunoască pe Mîntuitorul, să-l

iubească și să se mîntuiască.

Tradiția Bisericii ne spune că, după Înălțarea Domnului, Apostolul

Iuda a propovăduit mai întîi, Evanghelia în Iudeea, în Galileea și în

Samaria, apoi în cetățile Arabiei, Siriei și Mesopotamiei, și, mai pe

urmă, s-a dus în Edesa, la regele Avgar, ca să-l tămăduiască. Se

știe că Sfîntul Apostol Iuda Tadeul a vestit cuvîntul Evangheliei și în

Persia. Nu el, ci alt Iuda, unul din cei șaptezeci de ucenici, Iuda

„ruda Domnului” este scriitorul Epistolei sobornicești a lui Iuda, din

Noul Testament. A sfîrșit, fiind spînzurat și săgetat de necredincioși. A murit la Ararat, în Armenia. (Constantin GHERASIM)