Fiecare salariat contribuie cu bani la bugetul fondului de șomaj, din care își primesc banii persoanele fără loc de muncă. În județul, peste 133.000 de salariați achită lună de lună contribuția de 1%. Acești salariați sînt angajați la 5.320 de patroni, care, la rîndul lor, plătesc o contribuție de 3,5% pentru fiecare salariat de-al lor. Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) din Bacău colectează lunar, în medie, circa 32 de miliarde de lei, la care se adaugă alte patru miliarde din recuperarea datoriilor de la patronii răi platnici. Din acești bani se cheltuie pentru plata indemnizațiilor de șomaj aproape 19 miliarde de lei în medie, iar alte sume merg pentru măsurile active de încadrare a șomerilor. Excedentul instituției este de cinci-șase miliarde de lei, bani care se duc la București, unde sînt redistribuiți județelor care nu își îndeplinesc planul. „Bugetul nostru are excedent de fonduri, mai ales datorită activității de recuperare a banilor de la societățile rău platnice”, ne-a declarat Octavian Țicău, director executiv la AJOFM Bacău. La instituția băcăuană mai sînt înregistrați și peste 15.000 de șomeri, din care opt mii primesc indemnizația de șomaj. Comparînd numărul contribuabililor cu cel al șomerilor indemnizați rezultă că șomajul unui om fără loc de muncă este adunat de la alți 17 salariați. (Claudiu TĂNĂSESCU)
17 salariați băcăuani țin în spate în șomer
Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale
Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.
Specificul Activității Jurnalistice
Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.
Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.