• de frica proceselor sau a banilor pe care ar trebuie să-i scoată din buzunar ca să-și modernizeze echipamentele, patronii nu declară bolile profesionale ale angajaților lor • nici bolnavii nu se înghesuie să-și declare bolile căpătate la serviciu, pentru că se mulțumesc doar să se trateze
Bolile profesionale sînt și ele afecțiuni care, odată depistate, ajung să fie trecute în statisticile Direcției de Sănătate Publică (DSP). Rubrica la care sînt înscrise aceste boli sare în ochi de la prima citire, pentru că numărul afecțiunilor raportate este extrem de mic. De la începutul anului și pînă în prezent au fost semnalate numai 16 cazuri de boli profesionale. Cele mai multe dintre afecțiunile căpătate din cauza condițiilor de muncă au fost intoxicațiile accidentale cu diverse substanțe. Anul acesta, substanțele otrăvitoare au îmbolnăvit cinci salariați care au avut nevoie de internare și tratament. Locul imediat următor al clasamentului bolilor profesionale este ocupat de silicoze, afecțiune gravă a plămînilor generată de inhalarea de pulberi. De silicoză s-au îmbolnăvit anul acesta patru salariați. Astmul bronșic și alte afecțiuni respiratorii au afectat cîte doi salariați din sectorul industrial. Alți trei muncitori au rămas anul acesta cu un handicap auditiv din cauza condițiilor de muncă, iar unul s-a ales cu afecțiuni ale pielii. „În realitate, numărul îmbolnăvirilor profesionale este mai mare decît cel aflat în statistici. Acest lucru reiese din numărul concediilor medicale pe care angajații le depun la locul de muncă”, ne-a declarat dr. Marin Buștuc, director adjunct DSP.
O simplă confruntare a concediilor medicale depuse în ultima vreme de unii angajați a scos la iveală două boli profesionale pe care angajatorii nu le raportaseră. „De săptămîna trecută s-a început un control pentru depistarea bolilor profesionale la mai multe unități indistriale. Primul caz pentru care s-a și declanșat o anchetă a fost descoperit pe platforma petrochimică de la Borzești. Un angajat care avea multe zile de concediu medical pentru astm bronșic poate fi considerat bolnav din cauza profesiei, întrucît lucra într-un mediu cu foarte mult clor. Îmbolnăvirea nu era raportată ca boală profesională. Celălalt caz este al unui bărbat angajat la o firmă de drumuri. Acesta suferă de o afecțiune inflamatorie a cotului, declanșată de faptul că lucrează cu un pickhammer”, a mai spus doctorul Buștuc. Ambele cazuri descoperite de inspectorii DSP sînt acum în anchetă, iar dacă acestea vor constata că angajatorii au ascuns cu bună știință bolile profesionale ale salariaților lor sînt pasibili de amenzi cu valori între 10 și 30 de milioane de lei. Ascunderea cazurilor de boli profesionale ale angajaților ar putea fi pentru conducerea unităților respective chiar motiv de închidere a societăților. Mai mult, conducerea unităților care au peste 20 de angajați sînt obligați prin lege să încheie contracte de colaborare cu medicii din specialitatea de medicină a muncii. Aceștia din urmă sînt obligați să determine noxele la care sînt expuși salariații dintr-un anumit loc de muncă și să verifice periodic starea de sănătate a muncitorilor. Tot medicii de medicina muncii sînt specialiștii în măsură să stabilească care sînt măsurile de protecție obligatorie pentru salariații care muncesc în medii toxice sau cu zgomot. (Cezara DUȚĂ)
Lasă un răspuns