Cum o dregem cu profesorii ?!?

• plăcere contra plăcere • Atenție cu cine te pui! Unii profi sînt lipsiți de imaginație și te poate costa scump îndrăzneala

Am ajuns din nou la un subiect care ne arde. Ai dat-o iar în bară cu o profă sau un prof și nu poți nici în ruptul capului să o scoți la capăt. Ești sau nu vinovat, ai neșansa ca deocamdată tu să fii elevul și proful, tartorul cel mare și rău și mai mult înzestrat cu malefica putere a catalogului cu note.

Pentru început ar trebui să informăm cititorii asupra cîtorva lucruri esențiale. Primul și cel mai important, de altfel, oricît ar încerca unii să nege, este deja o regulă confirmată. Profesorii, după cum recunosc chiar unii dintre colegii de breaslă, sînt total lipsiți de imaginație cînd vine vorba de glumele elevilor sau de micile și nevinovatele rătăciri ale acestora. Nu cred că este persoană care să fi trecut prin școală fără să se fi pus rău cu unul din profesori. Nu este nevoie de un talent special ca să enervezi un profesor deja stresat de viață sau încins de la orele anterioare. Nimic nu se compară cu antipatiile subtil declarate dintre un elev și un profesor. Chiar dacă unii nu ar recunoaște nici în ruptul capului acest lucru, nu poate fi negată ocazionala răzbunare lipsită de tact și profesionalism a unora dintre dascăli. Asta, bineînțeles, în condițiile unor insuportabile crize de personalitate din partea elevului.

Dar să revenim în mijlocul problemei. Uneori elevii sînt chinuiți rău de tot de talent. Și nu știu cum se face că, de fiecare dată, elevii reușesc să își etaleze talentele în fața celor mai afurisiți profi. Oricine își poate imagina că excesele de zel vor fi apreciate în aceste condiții la adevărata lor valoare. Sînt convinsă că fiecare a trecut printr-o astfel de experiență. Ce se poate însă face în aceste condiții? Este bine de știut că o glumă pe seama unui prof lipsit de imaginație pune în pericol nu numai situația celui care a făcut-o, ci și a celorlalți colegi care, vinovați, nevinovați, nu se vor putea abține să nu se amuze copios pe seama sărmanului om. Dar știți cum este, cine rîde la urmă, rîde mai bine. Dacă s-a întîmplat să scoateți rău de tot din sărite unul din profi, ați face bine să o dregeți cît mai repede, pînă nu va demonstra respectivul o nemaipomenită originalitate în ale ascultatului. Pe lîngă scuzele de rigoare, pe care ați face bine să le prezentanți într-un mod cît se poate de umil, ar fi bine să aveți și un impresionant buchet de flori. Cîteodată, se poate ca acestea să nu aibă efect, dar nu aveți prea multe de pierdut. Căci dacă nu… în mod hotărît va fi nevoie de înjositoarea prezență a părinților care să implore iertare pentru păcatele capitale ale odorului – pericol public.

Părerea mea ar fi să nu vă puneți pielea la bătaie pentru doar cîteva momente de satisfacție. Este prea riscant. (Roxana POPA)