• există și situații, precum cea din comuna Livezi, cînd străinii au ajutat comunitatea să construiască o școală • unii primari încep să învețe de la „frații” lor cum se accesează un program al Comunității Europene sau cum se organizeazăâ un buget
Pe însemnul de la intrarea din comună scrie „Livezi”. Comună înfrățită cu… Și urmează un șir de panouri frumos colorate, pe care scrie numele localităților din Franța, Belgia sau Germania, cu care e înfrățită comuna Livezi. Exemplul de mai sus este ales întîmplător. Astfel de însemne sînt tot mai dese în județul nostru. Înfrățirile au devenit o modă imediat după revoluție. La început, au fost confundate cu ajutoarele pe care occidentalii le-au adus către noi. În unele cazuri, acolo s-au și oprit. Pentru majoritatea comunelor înfrățite, principalul cîștig resimțit este că, aproape în fiecare vară, primarul, viceprimarul, intelectualii satului și, eventual, cîțiva copii talentați merg în străinătate și văd că se poate trăi și altfel. În județul Bacău există și situații, ce-i drept, puține, în care înfrățirea s-a concretizat altfel, așa cum este ea de fapt gîndită: primarii sau organizațiile neguvernamentale au învățat cum se pot accesa banii comunității europene, au lucrat la proiecte comune, au obținut bani și au înțeles că acest sistem funcționează.
În județul Bacău există în acest moment șapte orașe și comune înfrățite sau care se află în fază avansată a procedurii. În alte 23 de cazuri, administrațiile locale se laudă că s-au înfrățit, dar acest lucru nu s-a întîmplat în realitate. Stabilirea unor legături și un început de colaborare nu pot fi confundate cu înfrățirea. „Mulți spun că s-au înfrățit, dar nu au acte doveditoare pentru asta. Cîteva ajutoare venite din străinătate nu înseamnă că localitățile sînt înfrățite. Procedura presupune ca în ambele localități să existe hotărîri de consiliu, prin care să se dispună înfrățirea sau măcar să existe documente care să demonstreze că demersurile au demarat”, spune Luciana Pascu, coordonatorul Serviciului de integrare Europeană din cadrul Consiliului Județean Bacău.
„Principalul cîștig este că lumea se civilizează”
Comuna din județul Bacău cu cea mai mare experiență în domeniu și cu rezultate este Livezi, înfrățită cu o comună din Franța, una din Belgia și una din Germania. Imediat după ’89, francezii din localitatea Feytiat au venit la Livezi, cu ajutoare, în cadrul operațiunii de salvare a satelor românești, pe care Ceaușescu dorea să le desființeze. Deși de atunci s-au succedat trei primari, toți au ținut cu dinții de relația cu francezii. După inundațiile din 1992, francezii din Feytiat au ridicat la Scăriga, împreună cu ajutor belgian, o școală care să o înlocuiască pe cea luată de ape și care a fost finanțată din fonduri ale Comunității Europene. În fiecare vară, delegații din Livezi pleacă spre Franța sau vin francezii aici. De fiecare dată, au adus cîte ceva: aparatură medicală, intrumentar stomatologic, medicamente.
În vara anului trecut, la Prăjoaia, un sat cu populație formată preponderent din rromi, s-a inaugurat o școală nouă. Francezii au contribuit cu 1,5 miliarde de lei, iar autoritățile locale și cele județene, cu 2,5 miliarde. „Cel mai mare cîștig, însă, a fost că, în vara trecută, viceprimarul nostru a fost într-o vizită de stiudii la ei. A văzut cum funcționează consiliul local, cum realizează ei venbiturile, cum folosesc banii de la buget. Unele lucruri s-au pretat și la noi și le-am pus în practică, altele, însă, sînt de perspectivă. Oricum, vrem să lucrăm împreună cu ei pe niște proiecte, să accesăm fonduri ale Uniunii Europene”, spune primarul din Livezi, Cezar Bădăluță. El este încîntat și de faptul că francezii au indrodus în școală calculatoare și internet și că, astfel, copiii au posibilitatea să comunice cu cei de vîrsta lor, în toate țările Europei. „Înfrățirea ridică gradul de civilizație. Oamenii se duc, văd și își propun să fie și la ei la fel”, este concluzia primarului Cezar Bădăluță.
Pentru cei mai mulți, însă, înfrățirea s-a rezumat doar la vizite. Majoritatea primarilor cu care am stat de vorbă spun, atunci cînd îi întrebi în ce s-a concretizat înfrățirea, că vizitele au fost pe primul plan. La Bogdănești, spre exemplu, după trei ani de înfrățire, nu se vede nimic concret. Comuna Hemeiuși este înfrățită cu trei localități din provincia italiană Trento. „Am dezvoltat un proiect, finanțat de Uniunea Europeană, pentru înfrățire. După ce s-au pus la punct problemele de finanțare, am plecat în Italia, am văzut ce înseamnă administrație locală la ei, cum întrețin școlile. Am avut foarte multe de învățat. Apoi au venit ei la noi. Înfrățirea s-a concretizat în primul rînd în schimburi culturale: meșterii populari din zona cu care sîntem noi înfrățiți au organizat un tîrg la Bacău, anul trecut. Ne-au ajutat cu dotări pentru școlile noastre și ne-au pus la dispoziție un teren, pe cvare, în perspectivă, să ne construim noi o casă”, ne-a declarat Mircea Mihăilă, primarul comunei Hemeiuși. El spune că cel mai mare cîștig este că cei care au fost în vizită au înțeles ce înseamnă administrația locală într-o țară cu experiență în materie de democrație.
Și comuna Horgești face parte din categoria celor cu experiență în ale înfrățirii. Din 1990, localitatea a început demersurile de perfectare a documentelor de înfrățire cu Saint Barthelemy. Înfrățirea s-a concretizat și aici în inevitabilele vizite, dar și într-un ajutor material concret: francezii au adus calculatoare pentru școli și frigidere, după demararea programului „cornul și laptele”. De altfel, localitatea franceză alocă în fiecare an o sumă pentru „frații” din Horgești, în funcție de priorități, dar banii nu vin direct la aleșii locali, ci prin intermediul unei asociații, care îi administrează. Acum, se lucrează la un proiect comun, pentru obținerea unei finanțări din care să fie ridicată tot o școală, în satul Sohodor.
Chiar dacă acum efectele înfrățirii sînt subțiri și se concretizează în vizite și cîte o școală construită sau dotată, specialiștii în integrare europeană sînt optimiști. Ei spun că efectele se vor vedea în timp. „Parteneriatele încep să capete aspecte tot mai concrete. Deja îunele comuniotăți au venit cu co-finanțări pentru realizarea unor proiecte care ajută la dezvoltarea localităților. În plus, ne facem și noi imagine, vom fi mai cunoscuți și își va schimba lumea părerea despre noi”, ne-a declarat Luciana Pascu. (Nicoleta BICHESCU)
Lasă un răspuns