• doar 45 de băcăuani au făcut cerere de restituire a aurului confiscat în perioada comunistă • deși reglementările au intrat în vigoare în anul 2000, pînă acum nu a fost soluționat nici un dosar în instanță
Băcăuanii cărora, pe vremuri, comuniștii le-au confiscat aurul nu și-au primit nici pînă azi bunurile înapoi. Și asta deoarece actele normative privind recuperarea metalelor prețioase confiscate de comuniști s-au dovedit nefolositoare. Legea a fost dată, dar nu a putut fi aplicată. Cauza care a dus la această situație este destul de simplă: dreptul de a cere restituirea metalelor prețioase a fost instituit printr-o odonanță de urgență în 2000. Aceasta a fost la rîndul ei aprobată printr-o lege, care a și modificat prevederile ordonanței. În tot acest timp, legile nu au putut fi aplicate, fiind suspendate. După ce au intrat din nou în vigoare, nu au existat normele de aplicare, așa că actul normativ în cauză a fost neoperabil, chiar dacă pe rolul instanțelor de judecată au apărut astfel de dosare. Așa s-au scurs, cu suspendări, amînări și reintrări în vigoare aproape doi ani.
În noiembrie anul trecut au fost date și normele mult așteptate. Termenul final la care se puteau depune cererile de restituire a aurului confiscat abuziv de comuniști a expirat la 31 decembrie 2003. Metalele prețioase confiscate de fostul regim comunist se pot restitui numai în urma unui proces în instanță.
În perioada fostului regim, nimeni nu putea să dețină metale prețioase, mai ales dacă nu erau declarate la Banca Națională a României. În general, cei descoperiți erau pedepsiți, iar aurul era confiscat. Acum, cei care au fost deposedați de metalele prețioase în perioada 1946 – 1989 au avut dreptul să ceară în instanță restituirea bunurilor. Numai că, pînă acum, din cele aproape 50 de dosare aflate în instanță nu a fost soluționat nici unul. În proces, în calitate de reprezentanți ai statului, s-au prezentat reprezentanți ai BNR și ai Ministerului Finanțelor. „Consider că de-abia de acum încolo se vor așeza instanțele la treabă și vor putea soluționa dosarele, pentru că au tot cadrul legal. Oamenii vor fi despăgubiți fie în natură, în condițiile în care aurul nu a fost topit, fie vor fi recompensați în bani la valorea actualizată”, ne-a precizat Nicolaie Sicoe, șeful Biroului Juridic al Direcției Generale a Finanțelor Publice (DGFP) Bacău.
Unii cer bunuri de colecție, alții doar două, trei bijuterii
Cei care s-au adresat cu astfel de cereri instanțelor sînt, în general, soții supraviețuitori sau moștenitorii celor care au fost deposedați de regimul comunist. „De regulă, au avut de suferit intelectualii sau cei denumiți chiaburi. Au fost situații în care s-a solicitat și restituirea unor colecții numismatice, dar și două, trei monezi sau cîteva bijuterii de familie”, ne-a declarat și Mihaela Pană, consilier juridic la DGFP Bacău. „Din cîte știu eu, la procesele la care am asitat în calitate de reprezentant al Ministerului Finanțelor, urmează să se dea o decizie definitivă într-un astfel de dosar zilele următoare. Este vorba de despăgubirea în bani a unei persoane care a solicitat în instanță restituirea unor bijuterii de familie, în cantitate destul de mică. Este vorba despre o persoană foarte în vîrstă, cu o pensie mică și care, de altfel, a și fost scutită de plata taxei de timbru, chiar înainte ca legea să specifice clar acest lucru pentru toate persoanele care fac cerere de restituire a metalelor prețioase confiscate abuziv de regimul comunist”, ne-a precizat și Daniela Bălan , un alt consilier juridic al DGFP, care a reprezentat statul alături de BNR în aceste procese. De la 1 ianuarie, însă, potrivit noilor reglementări, în procesele de restituire a metalelor prețioase va participa numai BNR, iar DGFP doar va fi înștiințată să efectueze plata stabilită de instanță drept compensare în cazul în care metalele prețioase nu au putut fi restiutite în natură. (Mirela ROMANEȚ)
Lasă un răspuns