Locuitorii din Tîrgu Ocna plătesc petrolul lui Iacobov

• Primăria din Tîrgu Ocna va cumpăra, din bani publici, imobilele naționalizate scoase la mezat de SNP Petrom • Consiliul local a decis să aloce contravaloarea a 10 la sută din garanția care va fi depusă pentru participarea la licitație, iar primarul a disponibilizat fondurile necesare achiziționării lor • conform unor calcule sumare, numai suma de pornire la licitație pentru cele șapte imobile este de peste două miliarde de lei • în vreme ce SNP Petrom susține că pe actul de gaj nu este trecut și terenul de sub case, în realitate lucrurile stau cu totul altfel • imobilele cu pricina au fost folosite drept gaj de Corneliu Iacobov în afacerile sale, deși printre clădiri sînt și unele naționalizate și revendicate de foștii proprietari

Bunurile depuse drept gaj pentru afacerile cu petrol ale lui Corneliu Iacobov, derulate prin Rafinăria Dărmănești, stîrnesc din ce în ce mai multe controverse. Pînă acum, cel puțin doi oameni de afaceri au avut de pierdut sume uriașe girînd pentru bonitatea financiară a lui Corneliu Iacobov. Este vorba despre omul de afaceri Florin Cămară, care a pierdut un imobil de peste cinci milione de dolari din Comănești, și Ion Vrînceanu, fost partener de afaceri a lui Iacobov, care a pierdut societatea Edilitar. În vreme ce autoritățile locale din Tîrgu Ocna se văd obligate să recurgă la gesturi financiare nu tocmai ortodoxe pentru a recupera măcar o parte din imobilele și terenurile scoase la licitație de executorul judecătoresc, SNP Petrom, societatea creditoare, susține că terenurile nu sînt trecute în contract. Lucru total neadevărat, pentru că în contractul de gaj, chiar la articolul doi se prevede că obiectul gajului îl constituie nu numai imobilele, ci și terenul pe care sînt amplasate.

Consiliul local al orașului Tîrgu Ocna a decis să-l împuternicească pe primarul localității să participe la licitația organizată de SNP Petrom, care a început să execute gajurile depuse de SC Edilitar pentru petrolul cumpărat de Corneliu Iacobov la Rafinăria Dărmănești. Conform contractelor de garanții existente, Edilitar Tîrgu Ocna a depus drept garanții pentru petrolul cumpărat de Rafinăra Dărmănești aproape întreg patrimoniul societății, format din bunuri mobile și imobile evaluate, împreună, la 34 de miliarde de lei. Numai că socoteala de acasă nu se potrivește deloc cu cea din tîrg. Dacă pe actele SNP, doar bunurile imobile aduse drept garanție valorează peste 26 de miliarde de lei, realitatea demonstrează cu totul altceva. În urma evaluării întocmite în vederea executării acestora de către executorul judecătoresc, toate imobilele, cu tot cu terenul, au o valalore de pornire a licitației de 6,5 miliarde de lei. Deci, cu vreo 20 de miliarde de lei mai puțin față de ceea ce-au văzut evaluatorii atunci cînd aceste bunuri au devenit gajuri pentru petrolul achiziționat de Iacobov de la SNP Petrom. Lucru remaract, de altfel, de Ziarul de Bacău la vremea respectivă. Este greu de închipuit acum că se vor găsi mulți cumpărători pentru dărîmăturile care au fost gajate, în condițiile în care printre imobile se află și case naționalizate, revendicate de foștii proprietari. În plus, nu se știe dacă se vor găsi oameni dispuși să dea bani pe ele. Singurul care ar putea atrage în aceste condiții rămîne terenul pe care sînt amplasate imobilele, însă acesta, cel puțin așa susține primăria din localitate, îi aparține și nu poate constitui obiectul unei executări silite.

Primăria vrea să cumpere cele mai scumpe imobile

Consiliul Local Tîrgu Ocna a decis să participe la licitație și să cumpere ceea ce prin lege ar fi trebuit să se găsească în patrimoniul ei: casele naționalizate. Nu pe toate, ci doar pe cele în care se află chiriași și, mai ales, pe cele care sînt revendicate de foștii proprietar. Doar prețul de pornire pentru achiziția lor ar fi de peste două miliarde de lei, însă consilierii locali par deciși să facă tot posibilul pentru a scoate statul român dintr-o situație aproape imposibilă, în condițiile în care fostul proprietar își va redobîndi imobilul care între timp a fost pus gaj pentru afacerile lui Iacobov și scos la mezat de SNP Petrom. „Sigur că statul romîn este cel care trebuie să-i redea imobilul fostului proprietar, și chiar stau și mă întreb ce se va întîmpla în condițiile în care fostul proprietar va cîștiga procesul. Cine îi va înapoia acest imobil, pentru că nu se află în nici un caz în patrimoniul nostru, ci și l-a trecut Edilitarul în proprietate atunci cînd s-a privatizat, deși toate aceste imobile nu au fost decît în administrarea lor. La cine trebuie să se ducă omul să-și ceară casa înapoi? „, se întreabă primarul Ștefan Șilochi, negăsind nici un răspuns la situația încurcată în care a ajuns primăria datorită colegului lui de partid Corneliu Iacobov.

Ca să evite tensiunile și scandalul care ar izbucni de pe urma acestor tranzacții, în care Iacobov și partenerul lui de afaceri, patronul de la Edilitar, au pus la bătaie bunuri care nu le aparțineau, Consiliul local a decis că locuitorii din orașul Tîrgu Ocna sînt cei mai nimeriți finanțatori. Adică, ei vor plăti din banii adunați la bugetul local al orașului lor înăbușirea în fașă a tărăboiului.

Scopuri nobile pentru a acopri tărăboiul

Primarul Șilochi spune că pentru toate aceste imobile aspura cărora s-au oprit în vederea achiziționării există motivații temeinice și nobile. „De exemplu, cu privire la casa de pe Strada Slătineanu, nr.4, există intenția, chiar dacă imobilul este într-o stare avansată de uzură, să se integreze în corpurile de clădire ale școlii nr. 2, în curtea căreia se află. În imobilul de pe str. Maior Roșiță, nr. 3, sînt chiriași și nu-i putem lăsa pe drumuri, într-unul din imobile se află sediul unei asociații de proprietari și dorim să rămînă la fel, iar într-unul din spații am dori să înființăm un dispecerat pentru serviciul de gospodărie comunală”, ne-a spus Ștefan Șilochi. Cel mai scump dintre imobile, respectiv actualul sediu al societății Edilitar, evaluat la un preț de pornire al licitației de 1,2 miliarde de lei, ar urma să fie transformat de primărie în sediul Serviciului de Gospodărie Comunală. În privința imobilului revendicat de fostul proprietar, Șilochi spune că soarta lui a fost decisă tot de consilierii locali care au hotărît în ședință să-l achiziționeze la licitație și să-l demoleze „în vederea reconstrurii centrului vechi al orașului”. Cît despre fostul proprietar, consilierii au uitat să precizeze cum vor proceda cu el. În schimb, în ceea ce privește poziția 15, unde se află imobile pe o suprafață contruită de peste două hectare, primarul spune că trebuie să participe la lictație, „întrucît acolo au fost serele orașului și terenul aparține primăriei nu a fost niciodată al Edilitar”, declară degajat Șilochi, ca și cum nu ar înțelege că, de fapt, el își va cumpăra la licitație propriul teren. Edilul șef al orașului Tîrgu Ocna spune, însă, că a luat toate aceste decizii ca măsuri de precauție în cazul în care SNP Petrom nu-și va schimba poziția în ceea ce privește terenurile și casele naționalizate. Consilierii locali au avut grijă să aprobe în ședință garanția de 10 la sută din prețul de pornire al licitație pentru a putea participa la vînzare și l-au delegat pe primar să îndeplinească toate formalitățile legale pentru cumpărarea bunurilor. Totul depinde de poziția pe care o va adopta SNP Petrom după ce-a fost atenționată de primăria Tîrgu Ocna că printre imobilele scoase la vînzare sînt și case naționalizate, iar terenul pe care sînt construite imobilele a aparținut dintotdeauna patrimoniului orașului.

Terenul de sub case, scos la licitație

Pe lista publicației de vînzare afișată de executorul judecătoresc se găsesc 24 poziții la care figurează imobilele, dar și terenurile aferente, evaluate de executor la un preț de pornire de aproape 6,5 miliarde de lei. Primarul din Tîrgu Ocna recunoaște că în publicația de vînzare este specificat faptul că se scot la licitație imobilele, dar și terenul pe care sînt amplasate. La șase dintre poziții figurează case naționalizate, iar una dintre ele este revendicată. „Este vorba despre imobilul din strada Victoriei nr.59 bis. Cererea de revendicare a fost făcută de Viorel Răduță în numele foștilor proprietari, iar dosarul se află pe rolul Curții de Apel și are termen pe 29 martie”, ne-a declarat Ștefan Șilochi, primarul orașului Tîrgu Ocna. El mai spune că imediat după ce-a primit publicația de vînzare a trimis adresă la SNP Petrom prin care face cunoscut faptul că în document sînt mult prea multe inadvertențe, dar cea mai importantă vizează dreptul de proprietate asupra terenului pe care sînt construite casele. „Verificînd lista bunurilor scoase la vînzare am constat că imobilele sînt prevăzute cu o suprafață construită mai mare decît în realitate, fapt care ne duce la ideea că s-a inclus și terenul aferent, care face însă parte din domeniul privat al orașului, iar valoarea suprafețelor constituie aport în natură al orașului Tîrgu Ocna. De asemenea, pe listă figurează și imobile naționalizate pentru care există cereri de retrocedare sau în care locuiesc chiriași protejați de lege. În aceste condiții, am solicitat suspendarea executării silite, urmînd ca în momentul reluării să verificăm lista imobilelor și după caz să contestăm executarea”, se arată în adresa trimisă de primăria Tîrgu Ocna către SNP Petrom. Ștefan Șilochi, spune că aceeași cerere de suspendare a executării silite i-a adresat-o și executorului judecătoresc. „În acest moment, execuția este oprită pe un termen nedefinit, urmînd să clarificăm aspectul dreptului de proprietate asupra terenului și situația suprafețelor socase la licitație. Asta pentru că la începutul publicației de vînzare, executorul judecătoresc face referire la o suprafață de 11.000 de metri pătrați, în vreme ce la poziția 15 figurează un imobil situat în intravilanul orașului Tîrgu Ocna, pe str. Tăbăcari, format din 23 de corpuri de clădire pe o suprafață construită de aproape 22.000 de metri pătrați. Una: noi nu avem o astfel de construcție uriașă întinsă pe două hectare, din cîte știu eu acolo au fost serele, iar acum mai sînt cîteva bărăci și ceva corpuri de seră. A doua: există o contradicție între cele două cifre. Oricum ai lua-o nu iese la socoteală. Dacă aduni toată suprafața celorlalte clădiri, fără a pune la socoteală această poziție cu nr. 15, ies doar vreo 3.000 de metri pătrați. Dacă se pune în calcul și poziția asta, cifra rezultată este cu mult mai mare decît cei 11.000 de metri de teren consemnați în fruntea publicației de vînzare. Eu încă nu m-am lămurit ce-i cu suprafețele astea”, a declarat, încurcat, Ștefan Șilochi.

SNP petrom susține că licitează și terenurile

Încîlceala din publicația de vînzare în care SNP își anunță intenția de vînzare a bunurilor gajate pare să fie voită. În urma unei adrese prin care solicitam SNP o poziție cu privire la terenurile despre care primăria spune că îi aparțin, SNP a dat un răspuns la fel de confuz. După ce face cunoscut că bunurile scoase la vînzare au fost aduse drept gaj prin „Contractul de de garanție reală imobiliară, de rang I, autentificat sub nr. 280 din 6 martie 2001, transcris de către Judecătoria Onești – Biroul de Carte Funciară sub nr. 1166 din 7 martie 2001 și investit cu formulă executorie de către Judecătoria Onești”, SNP Petrom susține că „cele 24 de imobile aduse în garanție în favoarea SNP Petrom SA de către SC Edilitar SA sînt compuse din diverse clădiri și corpuri de clădiri, multe dintre ele avînd destinația de spații comerciale, altele de sedii de firme, un atelier de reparații, magazine, locuințe, spații de depozitare, o construcție Peco, sere (în conținutul poziției 15) și în nici un caz terenuri”. Numai că, doar cîteva rînduri mai jos, chiar SNP se contrazice cînd spune că nu scoate terenuri la vînzare. Conform conducerii SNP Petrom „bunurile care fac obiectul de gaj al acestui contract au devenit proprietatea societății Edilitar în baza Legii nr.15/1990 și a HG nr. 834/1991. De asemenea, în baza titlului de proprietate asupra terenurilor în suprafață de 11.191,74 m.p. seria BC nr.0050 din 10 aprilie 1998, eliberat de Consiliul Județean Bacău, dreptul de proprietate fiind înscris în Cartea Funciară nr. 3/N a localității Tg. Ocna, astfel cum reiese din art. 2 aliniatul final din contractul de garanție imobiliară sus arătat”, se menționează în răspunsul primit de la SNP Petrom.

Contractul de garanție imobiliară spune cu totul altceva

Contractul de garanție imobiliară, care se constituie în ipotecă de rang I, cel care stă la baza tuturor aceste ciudățenii, poartă numărul 280 și a fost autentificat la notarul Ioana Olaru pe 6 martie 2003. SNP Petrom a participat la autentificarea lui prin reprezentantul său, consilierul juridic Mariana Liciu, iar firma Edilitar Tîrgu Ocna prin reprezentantul său, Ion Vrînceanu. La al doilea articol din contract se precizează că „obiectul dreptului de ipotecă constituit în baza acestui contract îl formează următoarele imobile (cele 24 de poziții din publicația de vînzare n.r.), proprietatea SC Edilitar SA și terenul pe care sînt amplasate în suprafață de 11.191,7 metri pătrați”. Totul este clar și mai limpede. Prin acest contract sînt gajate nu numai imobilele, ci și terenurile pe care sînt construite și a căror suprafață ajunge la peste un hectar. Secretarul primăriei Tîrgu Ocna, Mihaela Roșeț, spune că pentru aceste terenuri a fost eliberat un certificat de atestare a dreptului de proprietate în 1998, de către Consiliul Județean Bacău, în virtutea HG 834/1991. „Potrivit acestui act normativ, toate societățile comerciale cu capital de stat, așa cum a fost cazul Edilitarului, erau obligate să-și întocmească singure documentația pentru constituirea patrimoniului urmînd ca aceasta să fie aprobată de Consiliul Județean. Probabil că atunci și-a trecut în patrimoniu societatea Edilitar și aceste terenuri, deși, repet, ele nu aveau cum să-i aparțină. În plus, oricît am aduna suprafețele trecute în publicația de vînzare la imobile nu rezultă decît o suprafață construită de cel mult 3.000 de metri pătrați. Cred că intenționat a fost concepută așa toată treaba asta cu contractul de gaj pentru a putea scoate la vînzare și terenuri care nu le aparțineau”, ne-a spus secretarul primăriei Tîrgu Ocna, Mihaela Roșeț.

De altfel povestea cu inadvertența privind întinderea suprafeței construite nu este valabilă numai pentru imobile, ci și la sere. Potrivit contractului de garanție, imobilul din strada Tăbăcari (fostele sere ale orașului, n.r.) cuprinde 23 de corpuri de clădire în suprafață de 21.878,34 m.p. în valoare de 447.800.000 lei. În răspunsul său, SNP Petrom, prin directorul Gabriel Năstase, spune că „imobilele, conform expertizei efectuate la cererea executorului judecătoresc de către o firmă specializată, sunt următoarele: grajd și șopron (supraf.construită 167,31 m.p), depozit central (supraf constr.535,5 m.p.), magazie cu rampă (supraf.constr. 107,25 m.p), șopron (supraf.constr. 33 m.p), magazie-mică industrie (supraf. Constr. 132 m.p), baracă tablă (supraf.constr. 30,53 m.p), șopron (supraf.constr. 56,25 m.p), groapă var (supraf.constr. 94,5 m.p), șopron (supraf.constr. 73,92 m.p), sera-corp A (supraf.constr. 1.112,48 m.p), sera-corp B (supraf.constr. 1.112,48 m.p), cabina poartă (supraf.constr. 29,60 m.p), cladire anexa (supraf.constr. 118,09 m.p), seră de iarnă (supraf.constr. 167,04 m.p), pivniță-beci (supraf.constr.10,92 m.p.), baracă metalică (supraf.constr. 48,75 m.p.), clădire ateliere (supraf. constr. 58,05 m.p.), ateliere-mică industrie și punct termic (supraf.constr.251,69 m.p.). Total suprafață incintă: 21.439 m.p, din care suprafață construită: 14.157,50 m.p. Însă, la fel ca și în cazul imobilelor care figurează ca fiind construite pe o suprafață de 11.000 de metri pătrați, nici la sere, oricît ai aduna, tot nu rezultă de nicăieri suprafața de 14.157,50 metri pătrați construiți.

Executorul judecătoresc, al treilea punct de vedere

Și pentru ca totul să fie și mai încîlcit, executorul judecătoresc angajat de SNP Petrom avansează un al treilea punct de vedere. El nu a avut nici o explicație cu privire la modul în care a fost făcută adunarea de către evaluatorul care a ajuns la concluzia că suprafețele celor 18 șoproane și sere face nici mai mult, nici mai puțin decît aproape un hectar jumătate, cînd în realitate ea nu trece de cîteva mii. În schimb, a avut o explicație la care nu s-a gîndit nimeni pînă acum, în privința suprafeței de 11.000 de metri pătrați, care „nu aparține clădirilor, ci se găsește în cu totul altă parte. Este vorba, de fapt, despre două terenuri situate în zona Gălean și alta aflată chiar la sediul Edilitar, și în nici un caz despre terenurile de sub imobile, care aparțin într-adevăr primăriei și care nu pot fi vîndute”, spune Eugen Bindileu, executorul judecătoresc desemnat de SNP Petrom să-i pună gajul în execuție. El mai arată că în ceea ce privește execuția, aceasta nu a fost în nici un caz suspendată, așa cum susține primarul. „Este în curs, cine a spus că este suspendată?”, ne-a întrebat Eugen Bindileu. Cînd a aflat, însă, că și SNP a confirmat spusele primarului, precizînd că „executarea silită împotriva SC Edilitar SA a fost suspendată de către executorul judecătoresc datorită anumitor aspecte de procedură, publicația de vînzare urmînd a fi refacută și comunicată SNP Petrom SA”, Eugen Bindileu a revenit și a declarat că executarea silită a fost întreruptă doar pentru o anumită perioadă. „Au fost niște vicii de procedură, într-adevăr, și am cerut expertiză pentru a evalua bunurile girate. Încă nu am decis cînd se va ține din nou licitația, dar eu oricum sînt în termenul prevăzut de lege”, a mai spus Eugen Bindileu.

Cît privește imobilele naționalizate, SNP Petrom se spală pe mîini și spune că diferendul cu foștii proprietari nu o privește, întrucît nu este de competența lor. „Din răspunsul comunicat de SC Edilitar SA reiese că doar pozițiile 2 și 11 din publicația de vînzare sînt revendicate de diferite persoane, la data constituirii contractului de garanție, SNP Petrom SA neavînd știință de astfel de revendicări. Mai mult decat atît, la art.5.1.3 din contract, SC Edilitar SA, a declarat că imobilele cu care a garantat nu fac obiectul vreunui litigiu aflat pe rolul instanțelor judecătorești”, se spune în adresa semnată de directorul Gabriel Năstase, fără să spună însă și ce se întîmplă în condițiile în care fostul proprietar obține cîștig de cauză. În ceea ce privește notarul public care a încheiat aceste acte, SNP spune că nu are de făcut nici un fel de declarații atîta vreme cît „obiectul ipotecii nu este constituit aspupra unor suprafețe de teren, (deși sînt și suprafețe de teren, n.r.), ci numai asupra construcțiilor sus menționate, precum și faptul că, la momentul încheierii contractului, debitorul garant – SC Edilitar SA – a prezentat toate actele de proprietate deținute, astfel cum rezultă și din prevederile art. 5.1.2 și art.5.1.3 din contract”. Rămîne de văzut cum va arăta noua publicație de vînzare prin care vor fi scoase la vînzare bunurile societății Edilitar, depuse drept gaj de Corneliu Iacobov în favoarea SNP Petrom. Atunci, probabil că se vor lămuri toate aceste ciudățenii și vor afla și locuitorii din Tîrgu Ocna cît trebuie să plătească de pe urma afacerilor lui Corneliu Iacobov. (Mirela ROMANEȚ)