• Fiscul a depus ieri la Tribunal o cerere de declanșare a procedurilor prevăzute de Legea falimentului • de aproape un an, toate bunurile rafinăriei sînt sechestrate • simultan cu fiscul, chiar datornicul, împreună cu acționarul său principal, Balkan Petroleum, solicită în instanță reorganizarea judiciară
Direcția Județeană a Finanțelor Publice (DGFP) Bacău a solicitat ieri Tribunalului Bacău să deschidă procedura de reorganizare judiciară și faliment a Rafo Onești, firmă care i-a aparținut lui Corneliu Iacobov. Decizia finanțiștilor vine la numai cîteva luni după ce SNP Petrom a solicitat și a obținut falimentul celei de-a doua rafinării care i-a aparținut lui Iacobov, Rafinăria Dărmănești. DGFP cere acum declanșarea procedurii de reorganizare judiciară și faliment pentru o datorie peste 7.200 de miliarde de lei la bugetul statului. Petre Hăineală, directorul executiv al DGFP Bacău, a anunțat ieri noile hotărîri într-o conferință de presăși a precizat că cererea de reorganizare și faliment la adresa Rafo este cauzată de „preocuparea de reducere a arieratelor”. Chiar directorul executiv a caracterizat în fața presei noua măsură ca fiimd „mai spectaculoasă”.
„Cererea către instanță nu presupune că Rafo se va închide. Cu siguranță, societatea va funcționa în continuare, sub supravegherea unui administrator judiciar, pe baza unui plan de reorganizare. Dar arieratul nu mai poate fi gestionat în actuala formă, mai ales că plata datoriilor restante a fost nesemnificativă”, a declarat Petru Hăineală. El a precizat că, la această oră, toate activele de la Rafo se află sub sechestru finanțelor și sînt înscrise în arhiva electronică de garanții imobiliare. Întrebat de ce tocmai acum au declanșat procedura, deși datoriile la Rafo se tot acumulează de mai bine de un an, Petru Hăineală a spus că nu este vorba despre o zi specială, dar că „este bine să începem de la mare la mic”, făcînd referire la marii contribuabili, cu datorii mari. Statul are de încasat de la datornicii băcăuani peste 13.620 de miliarde de lei, din care mai bine de jumătate sînt datoriile restante ale Rafo Onești. Pentru că legislația privind accizele s-a schimbat de curînd, rafinăria achită la timp aceste obligații curente. Conform informațiilor furnizate de conducerea fiscului local, Rafo achită lunar cam 500 de miliarde de lei la bugetul de stat și cam toată suma cuprinde obligațiile la accize. „În fața instanței de judecată, acționarul majoritar al Rafo va trebui să depună, în aproximativ 45 de zile, un plan de reorganizare, pe care va trebui să-l accepte și judecătorul sindic, și DGFP”, a mai preconizat Hăineală. Acționar majoritar al Rafo este Balkan Petroleum, o firmă înregistrată în Marea Britanie, care deține 97,8 la sută dintre acțiunile Rafo.
Banii încasați lunar de fisc de la Rafo reprezintă aproape 70 la sută dintre veniturile pe care statul le obține din județul Bacău.
Datoria totală a firmelor lui Iacobov către stat: 18.000 de miliarde de lei
Cele peste 7.000 de miliarde de lei pe care Rafo le datorează statului nu sînt singura datorie majoră a firmei. De curînd, o altă firmă a statului, SNP Petrom, a făcut public faptul că are încasat de la Rafo Onești peste 1.550 de miliarde de lei. „În perioada 2001-2002, Rafo a acumulat o datorie de 1.120 de milioane de lei, echivalentul a 34 de milioane de dolari. Din februarie 2003, livrările de țiței către SC Rafo au fost sistate”, se spune într-un comunicat al SNP.
Rafo Onești a fost cumpărată de Iacobov în 2001, deci la mometul privatizării a avut o restanță la SNP Petrom de 18 milioane de dolari. Deși noul patron nu a plătit restanța, Petrom a continuat să pompeze țiței. În decurs de un an, datoria a crescut cu încă 34 de milioane de dolari, iar acum SNP spune că are de recuperat 1.550 de miliarde de lei. De la Rafinăria Dărmănești au rămas alte restanțe: peste 3.000 de miliarde de lei către bugetul de stat și 5.100 de miliarde de lei către Petrom, suma avînd incluse și penalitățile. Paguba creată de Iacobov statului se apropie de dimensiunea reală: 7.600 de miliarde de lei, accize și TVA aferente producției vîndute de la Rafo, 3.000 de miliarde de lei – accize și TVA de la Rafinăria Dărmănești, 1.550 de miliarde de lei – țiței luat de la SNP pentru Rafo (la care nu s-au adăugat și penalitățile) și alte 5.100 de miliarde de lei – contravaloarea țițeiului pentru Rafinăria Dărmănești. Iacobov este dator la SNP Petrom cu 122 de milioane de dolari, adică cu 4.000 de miliarde de lei. În total, el ar datora statului aproximativ 17.500 de miliarde de lei. Bani care au fost încasați, pentru că producția s-a făcut și s-a vîndut, dar contravaloarea materiei prime și taxele s-au oprit în alte buzunare.
Conform lui Petre Hăineală, directorul DGFP Bacău, circa 3.000 de miliarde de lei reprezintă TVA-ul pe care rafinăria ar fi trebuit să-l achite în vamă. Între timp, legislația s-a schimbat și TVA-ul nu se mai achită în vamă, ci la facturare.
Rafo și Balkan Petroleum, la concurență cu fiscul în privința solicitărilor de reorganizare judiciară
Ieri dimineață, pe la ora 9,30, în fața Tribunalului, doi bărbați se agitau vorbind la telefoanele mobile. Teodor Cuzino, avocatul Rafo și al acționarului majoritar Balkan Petroleum, îi dădea indicații unui alt avocat din biroul său. Privirea i s-a înegurat brusc și chiar a schițat un gest de a se ascunde cînd ne-a observat. În momentul în care a văzut că ne îndreptam spre el, Cuzino a afișat un zîmbet de circumstanță. A evitat diplomat și perseverent să dea un răspuns clar privind motivul vizitei sale prin Bacău. „Parcă nu știți că eu sînt avocatul lui Rafo și a lui Balkan Petroleum?”, a dat un răspuns ambiguu avocatul bucureștean, care a intrat apoi în biroul președintelui Tribunalului Bacău, unde a stat aproximativ două ore. După asta, aproape în fugă, avocatul s-a urcat în mașină cu însoțitorul său și au plecat către București.
După ce DGFP a făcut public faptul că a cerut în instanță declanșarea procedurilor prevăzute de legea falimentului, Teodor Cuzino a devenit extrem de dispus să dea relații cu privire la treburile pe care le avea prin Bacău. „Am depus două solicitări de reorganizare judiciară. Una din partea acționarului majoritar, societatea Balkan Petroleum și cealalată chiar din partea lui Rafo. Ambele societăți au susținut ca prin aprobarea acestor solicitări să i se dea posibilitatea rafinăriei să-și continue acticivitatea pentru a putea să-și majoreze capitalul social, să-și eficietizeze activitatea și să-și îndepliniescă obligațiile privind pasivul existent. Adică să-și achite datoriile în primul rînd către stat dar și către ceilalți parteneri de afaceri. Am depus în sprijinul acestor cereri toate documentele necesare în care am reliefat posibilitățile reale și concrete de realizare a acestor obiective”, ne-a declarat Cuzino. El a mai specificat că DGFP trebuie să-și precizeze în mod clar poziția pe care o adoptă în privința solicitărilor pe care le face către instanță. „Trebuie să specifice clar dacă solicită reorganizarea judiciară sau falimentul pentru că acestea sînt etape diferite în procedura prevăzută de Legea 64/1995 și care se exclud reciproc. În cinci zile de la primirea primirea înștiințării, dacă nu-și precizează clar intențiile sîntem obligați să contestăm această cerere a DGFP”, ne-a mai spus Cuzino.
Pentru guvernanți, Rafo reprezintă unul dintre „marile succese” ale privatizării
Pe site-ul APAPS, Rafo Onești figurează încă la capitolul privatizări de succes pe anul 2001 la poziția a treia. Aici instituția care veghează la legalitatea privatizărilor din România, menționează că Rafo „este al doilea mare producător de pierderi în economia românească, are 2.700 de salariați și că valoarea totală a tranzacției este de „81.819.000 USD, din care 63.375.000 USD pentru investiții pe o perioadă de 5 ani și 16.944.000 USD pentru investiții de mediu pe o perioadă de 8 ani. Investitorul și-a luat angajamentul că va asigura funcționarea rafinăriei la 80% din capacitatea optimă de producție, în termen de 90 de zile de la data semnării contractului de privatizare”. Rafo Onești a funcționat din plin în toată această perioadă, este drept, numai că datoriile s-au acumulat și au crescut an de an ca aluatul de cozonac, ajungîndu-se ca în momentul de față să datoreze statului suma de peste 7.000 de miliarde de lei. Schimarea în structura acționariatului a dus, cel puțin de fațadă, la schimbarea politicii față de datoriile pe care le are de achitat Rafo.
Iacobov a dat ochii cu sindicaliștii
Peste 150 de sindicaliști, care au fost disponibilizați de la Rafo, după ce au fost transferați de la Rafinăria Dărmănești, și-au continuat și ieri protestele. Oamenii au cerut să se întîlnească cu fostul patron, Corneliu Iacobov, și să-i solicite acestuia plăți compensatorii și găsirea unor alternative de locuri de muncă. Ion Marian, liderul sindicatului Rafinorul de la Rafo, ne-a informat că, ieri, în jurul orelor 16,00, la Onești ar fi sosit Iacobov, care s-ar fi întîlnit cu sindicaliștii, în clubul societății. (Mirela ROMANEȚ, Florin POPESCU)
Lasă un răspuns