Gînduri despre Înviere
* Paști: trecere la un stadiu de viață pe calea unei morți inevitabile.
* Prin Învierea lui Hristos moartea nu mai rămîne decît o trecere către viață, un paști către slava vieții.
* La Învierea lui Hristos morții i s-a pus plumb în aripi.
* Într-o luptă unde se confruntă iubirea și moartea, cu siguranță iubirea învinge.
* Oh, Doamne, cît de departe Te caut, cînd Tu, de fapt, viezi în inima mea!
* Oamenii nu mor cînd sînt puși în morminte, ci cînd cad în uitare.
* Doamne, cît de greu este să transmiți un mesaj al vieții într-o civilizație de cimitire!
* De la Învierea Domnului, creștinii nu mai sînt amenințați cu moartea, ci cu învierea.
* Învierea lui Hristos este puterea care smulge ființa umană din propria sa nimicnicie.
* Prin Înviere s-a sfîrșit timpul Golgotei, strigătul Fiului Omului, cruzimea Crucii, căci a început bucuria vieții.
* A crede în Hristos înseamnă a distinge că dincolo de Cruce se înalță soarele învierii.
* Creștinismul nu poate exista fără învierea lui Hristos.
* Lumea nu este în cale de dispariție, ci în cale de transfigurare prin înviere.
* Minunea învierii Domnului este o neîncetată invitație la cunoașterea lui Dumnezeu, Cel care se manifestă în lume în moduri atît de diferite și toate atît de fascinante.
* Învierea este marele eveniment care a marcat definitiv destinul umanității, dar cei mai mulți dintre noi ignorăm aceasta.
* Lumea modernă nu mai evoluează sub certitudinea caldă a învierii, ci sub tirania scepticismului pe care știința l-a inoculat omului.
* Marea dezamăgire a lui Hristos Cel înviat este că omul modern încetează de a se entuziasma de cele mai minunate daruri pe care El le oferă umanității, dintre care cel suprem este Învierea și viața veșnică.
* Întîlnirea cu Hristos Cel înviat ne aparține nouă astăzi pentru că omul, în ultimul timp, trăiește într-o epocă antropocentrică.
Arhiereu vicar dr. Ioachim Băcăoanul, Episcopia Romanului
Lasă un răspuns