Titi Aur și-a tras teren de pistă de pilotaj pe pășunea sătenilor din Hîrja
• celebrul pilot de curse vrea să-și construiască o pistă taman pe islazul țăranilor din satul Hîrja, pentru care bătrînii au acte • cel care a „nășit” înreaga afacere este fostul director general al Rafo, Toader Găureanu • Ion Osoloș, primarul din Oituz, spune că n-ar nici un interes în toată povestea • el recunoaște că oamenii pot să primească pămîntul înapoi dacă au acte, dar directorul firmei care a concesionat pămîntul spune că primarul l-a asigurat că terenul „nu are probleme”
Sătenii din satul Hîrja, comuna Oituz, sînt la un pas de revoltă după ce, la sfîrșitul anului trecut, primarul Ion Osoloș le-a concesionat pășunea situată pe malul rîului Oiotuz unei societăți a lui Titi Aur, pilot al echipei de raliu a societății Rafo Onești. Actul de concesionare încheiat între Consiliul local și societatea autoclub Titi Aur, a fost făcut pe 10 octombrie 2003 și este valabil pe o perioadă de 49 de ani, pentru o suprafață de 12,8 hectare. Terenul sătenilor a fost îngrădit imediat după încheierea actelor de concesionare, iar aceștia nu mai pot trece nici la fînețele pe care le au de cealaltă parte a apei. Oamenii spun că nu i-a întrebat nimeni în momentul în care a fost concesionat terenul și nu au știut cînd s-a hotărît acest lucru în Consiliul local. Sat de oameni în vîrstă, unde arar vezi cîte un localnic sub 50 de ani, hîrjenii și-au stăpînit fînețele în devălmășie de sute de ani. Nici măcar comuniștii nu i-au deranjat, în zona lor nefiind colectivizat nici un metru de teren. Oamenii au avut în stăpînire terenurile încă de pe vremea lui Alexandru Ioan Cuza, isalzul și fînețele din zonă fiind sensul existenței lor. Știindu-se stăpîni, ei au rămas muți de uimire, cînd, într-o dimineață din toamna anului trecut, cîțiva muncitori și utilaje au început să îngrădească pășunea de la capătul satului exact pînă în rîu.
„Terenul a fost vîndut de primărie”
Alarmați, oamenii s-au anunțat unul pe altul și cîțiva dintre ei au cerut lămuriri de la muncitorii care lucrau de zor la îngrădirea terenului. „Ne-am dus și i-am întrebat ce fac acolo și ne-au spus că primăria a vîndut terenul. De cînd mă știu, acolo era islazul pentru vite. Acum, le paștem pe unde putem, prin spatele grădinilor”, ne-a declarat Victoria Papuc, o femeie de 67 de ani. „Noi sîntem mici și nu ne bagă nimeni în seamă. Primarul ne-a spus că terenul, după legile de acum, este al primăriei și a scăpat repede de noi. După tot chinul pe care l-am avut pe timpul lui Ceaușescu cu vitele, au venit străinii ăștia și s-au pus stăpîni acolo. Nouă ne-au zis că au aprobare de la Bacău și gata”, ne-a declarat și Elena Dinu, de 69 de ani.
„Terenul era al satului și plăteam cîte 80.000 de lei pentru fiecare cap de vită și 50.000 de lei pentru fiecare vițel. Eu sînt mai tînără și am venit în sat prin căsătorie din Oituz, dar tot știu că aici a fost terenul localității”, ne-a spus și Dorina Isaic, de 37 de ani. „Avem certificat de la Arhivele Naționale că sătenii din Hîrja figurează dinainte de războaiele mondiale cu islaz, păduri și fînețele de aici”, ne-a spus și Gheorghe Papuc. „N-am mai pomenit așa ceva. Cum adică, cei de la Bacău n-au știut că stăpînim totul? De ce-au făcut actele alea? Aveam cîte 16 fălci de fiecare vită pentru islaz, și acuma s-a găsit hoțomanul ăsta de Osoloș să vîndă”, ne-a spus și Elisabeta Gebac, de 84 de ani. „Acuma cică vrea să ne vîndă și dealurile din jurul satului, ca să facă pistă la iarnă pentru schiori. Păi, ne vînd cu totul, pentru că noi sîntem bătrîni cu toții și nu ne putem pune cu ei”, s-a plîns și Emilia Apostol, de 64 de ani.
„Terenul l-au primit hîrjenii din moșia lui Negru Punte”
Omul care a lămurit situația juridică a terenului a fost Vasile Benciu. Născut în 1913, fiul primarului Ioan Benciu, cel care a administrat fosta comună Hîrja mai bine de 15 ani înainte de comuniști, Vasile Benciu merge în două cîrje, dar, la 91 de ani, mintea îi este mai ascuțită ca a unui tînăr. Bătrînul păstrează cu sfințenie actele care dovedesc proprietatea localnicilor asupra terenurilor și pădurilor din zonă. El ne lămurește că islazul care a fost concesionat anul trecut de primarul Ion Osoloș le-a fost dat hîrjenilor de Alexandru Ioan Cuza. „S-a întîmplat în 1864, iar oamenii l-au primit drept răsplată pentru că au muncit pe moșia boierească. Terenul a fost tăiat din moșia lui Negru Punte, iar bătrînii noștrii spuneau că au plătit tribut pe el, că nu le-a fost dat degeaba. De pe vremea aceea stăpînim pădurea în obște, iar islazul în devălmășie. Aveam cîte 40 de prăjini pentru fiecare capăt de vită și din pădure luam cît aveam nevoie”, spune bătrînul. Acum, sătenii, alarmați că primăria se mai pregătește de o concesionare, cea a dealurilor din fața viitorei piste de curse a lui Titi Aur, au decis să strîngă mînă de la mînă și să-și caute dreptatea în justiție. „Am găsit și noi un bărbat mai în putere dintre noi care strînge actele și bani de la oameni, ca să facem proces primarului pentru nelegiurea asta. Nu vreau să mor pînă nu voi vedea islazul dat înapoi oamenilor, și pe primar pedepsit pentru ce-a făcut. Nu ne-a întrebat nimic, noi nu avem consilier din sat la comună și habar n-am avut cînd s-au legat treburile astea la ei, acolo. Cînd i-am cerut socoteală primarului, a zis că dacă nu ne convine să ne reînființăm comuna Hîrja, cum a fost înainte de Ceaușescu. Să vedem ce-o să aibă de spus și la judecată”, a mai arătat Vasile Benciu.
Oamenii mai spun că primăria încasează sume mari de bani de pe terenul respectiv și că în satul lor nu se investește nimic. Ei mai sînt revoltați și că primarul a cazat în școală cîțiva țigani, aduși nu se știe de pe unde, pentru a lucra la săpat șanțurile în care s-a pus un cablu optic, iar aceștia au transformat școala în ghenă de gunoi și toaletă publică, după ce-au devastat imobilul. „Nimeni n-a luat nici o măsură, deși noi am făcut reclamații. Ne-am adunat și am făcut curățenie după ei ca după vandali. N-am ami văzut așa ceva: într-o încăpere să dormi, iar în cealaltă să-ți faci nevoile”, spun oamenii.
Afacere moșită de fostul director al RAFO Onești
Primarul din Oituz, membru PSD, spune că sătenii nu trebuie să facă scandal. El susține că spre deosebire de celelalte sate, unde localnicii și-au revendicat suprafețele deținute în devălmășie, aici nimeni nu s-a preocupat de treaba asta, așa că potrivit legilor fondului funciar pășunile și pădurile care nu au fost revendicate fac parte din domeniul privat al comunei. În aceste condiții, consilierii locali au dispus cum au vrut de pășunea din satul Hîrja, cu atît mai mult cu cît ea fusese oricum stricată de zecile de camioane care luau balast din Oituz, exact din zona aceea. „De fapt, acolo erau numai șanțuri și prund de la camioanele care exploatau o balastieră înființată acolo ilegal. Anul trecut, Toader Găureanu, directorul general de la Rafo, care are cumpărată o casă în Hîrja, la vreo 300 de metri de pistă, a venit la mine și mi-a spus că acolo s-ar putea face o pistă de karting sau de raliu. El a venit la mine cu societatea Tera Verde în vederea concesionării terenului. Pînă la urmă, în ședința din 25 iulie 2003, consilierii au aprobat concesionarea, terenul a rămas în domeniul privat al comunei prin hotărîrea nr. 32 din 24 septembrie 2003, iar contractul de concesionare a fost încheiat la începutul lunii următoare”, ne-a descris Osoloș modalitatea în care primăria s-a pus stăpînă pe terenurile oamenilor.
Primarul spune că aleșii locali au luat în calcul și taxa mare pe care o plăteau sătenii pentru pășunat, crearea de noi locuri de muncă în sat, „creșterea prestigiului comunei Oituz pe plan național și internațional, precum și existența în continuare a unei suprafețe de pășune suficiente pentru Hîrja, pentru animalele existente în acest sat”.
Osoloș recunoaște însă, că, dacă oamenii fac dovada proprietății și înaintează cerere de retrocedare conform Legii 1/2000, ei sînt îndreptățiți să primească înapoi islazul. „Dacă au acte și fac cerere de retrocedare, contractul se va rezilia. Dar, repet, ei nu sînt stăpîni pe terenul acela, în altă zonă stăpînesc ei în devălmășie. Noi am încheiat contractul contra unei taxe trimestriale care se actualizează la paritatea euro-leu”, a mai spus primarul. El ne-a spus doar că anul acesta ar urmă să primească 157 de milioane de lei chirie pe terenul pistei. „Știu că se aude prin sat că am luat șpagă un miliard de lei ca să concesionez terenul, dar astea sînt numai zvonuri și să aveți și dumneavoastră parte măcar de jumătate din suma pe care am luat-o eu mită. Oamenii din Hîrja au dreptate în privința unui singur aspect: muncitorii au îngrădit terenul pînă în gîrlă și oamenii nu au cum să mai treacă la finețele de pe partea celalaltă a apei. Eu l-am somat pe directorul de la Tera Verde că dacă pînă luni, (astăzi, n.r.), nu se rezolvă treaba, reziliez contractul”, ne-a spus Osoloș.
„Primarul m-a asigurat că terenul nu are probleme”
Deși contractul de concesionare a fost făcut pe firma Auto Club Titi Aur, de organizarea pistei se ocupă societatea Tera Verde, partenerul de afacere al pilotului de curse în cazul pistei de raliu. Directorul societății Tera Verde, Gheorghe Cojocaru, s-a arătat uimit de întorsătura pe care au luat-o lucrurile, el știind încă de anul trecut că pămîntul este al primăriei Oituz și că nu sînt probleme. El a recunoscut că este partener cu Titi Aur în această afacere și că, pînă acum, finanțarea de la Auto Club a venit pe sponci, majoritatea banilor necesari pentru îngrădire fiind suportați de Tera Verde. „Știu că au contactat o firmă pentru amenajarea pistei, care costă vreo patru miliarde, și că se apucă de lucrare săptămîna viitoare. Ei au cam rămas în urmă cu finanațarea, dar sînt deciși să bage bani în treaba asta. Nu înțeleg de ce fac oamenii scandal acum și nu au zis nimic la ședința de Consiliu local, la care am fost și eu?! Înainte de a-l îngrădi, erau numai șanțuri de la camioane și se transformase în rampă de gunoi. Sînt convins că acum le convine să-l ia înapoi, după ce l-am curățat și am început lucrările de amenajare. De ce nu au zis nimic atunci, la concesionare?”, întreabă Cojocaru.
Cînd a aflat că țăranii din Hîrja nu au reprezentant în Consiliul local și că au documente pe teren, directorul de la Tera Verde a continuat pe un alt ton. „Cum adică, primarul a spus că reziliază contractul? I-auzi ce simplu este pentru el! Dar cînd l-am întrebat dacă sînt probleme cu terenul, mi-a spus că totul este în regulă, că terenul este al primăriei, iar consilierii se vor bucura că se găsește o firmă care să facă investiții și la Hîrja, și vor aproba concesionarea. Am băgat numai pentru îngrădire vreo două miliarde și jumătate de lei. În plus, am de plătit chirie 135 de milioane de lei pe trimestru, sînt o groază de bani în joc”, a spus Cojocaru o cifră diferită de cea a primarului privind chiria terenului. Tot el recunoaște însă că încă nu a plătit decît cîteva zeci de milioane pe primul trimestru al acestui an, dar că în nici un caz nu va mai da bani pînă nu se lămurește problema. „Deja mă doare capul! O să merg mîine (astăzi, n.r.), la primar, să văd ce se întîmplă cu terenul ăsta și dacă-i adevărat că oamenii au acte pe el”, ne-a mai spus Cojocaru. (Mirela ROMANEȚ)
Lasă un răspuns