În ce fel de blocuri locuim? Cît de sigure sînt ele? Ce ascunde, de fapt, acțiunea demarată de Primărie pentru reabilitarea fațadelor? Despre aceste aspecte am relatat în episodul de ieri cu titlul „Fumigene aiuritoare pentru ascunderea realității”. Ce aflăm în continuare?
Pretutindeni în lume oamenii își întrețin sau repară imobilelele în baza cerințelor tehnice impuse de comportamentul în timp al acestora. Sîntem unicat în lume pentru că singurul criteriu de a scoate din buzunarele contribuabililor o valoare exorbitantă în vederea ungerii cu vopsea a unor pereți a fost motivată de necesitatea de a ascunde mizerabila stare și murdăria celorlalți. Pentru acest fapt lucrarea a fost numită „Operațiunea Pisica”. Pentru această operațiune primarul de pe malurile rîului Bistrița, Sechelariu, a depășit ca anvergură operațiunea condusă de Potemkin în Evul Mediu pe malurile fluviului Volga.
Din păcate, această barieră segregaționistă menită să încînte vederea a fost finanțată printr-o ilegalitate, pe care Curtea de Conturi o patronează contrar legilor. Astfel, consilierii servili au adăugat fără nici o logică și justificare o taxă forfetară, majorînd cu 30 la sută față de necesitățile reale taxa de salubritate. Prin această operațiune s-au încasat 85 de miliarde de lei, pe care municipalitatea a consumat-o cu foarte mare dărnicie și care în mod obligatoriu va trebui supusă controlului. Atragem atenția că majoritatea valorilor au fost consumate fără a se încheia procese-verbale de lucrări ascunse cu proprietarii acestor pereți, pentru ca lucrarea să nu mai poată fi verificată după aplicarea vopselelor. De aceea, în foarte multe cazuri un perete exterior al unui singur apartament depășește valoarea de 50 de milioane de lei! Cu asemenea valoare dată sub formă de ajutor, de solidaritate fiecărui proprietar inclus pe lista de impozitare s-ar fi putut reabilita termic și vizual în următorii 5 ani toate apartamentele aflate în municipiu.
Se pune întrebarea: cu ce rațiune și în ce scop au fost urcați constructorii pe schele, la prețuri de un milion de lei pe metrul pătrat vopsit, fără includerea în această lucrare a polistirenului expandat de fațadă, a cărui valoare nu depășește 70 000 de lei pe metrul pătrat și ar fi soluționat eficiența termică necesară peretelui? Executînd prin reabilitare termică această lucrare de mare anvergură, pe lîngă o lucrare foarte estetică s-ar fi putut obține și o amortizare rapidă prin căldura economisită în favoarea construcției. Creșterea vertiginoasă a prețului energiei termice impune obligatoriu și urgent ca în următorii ani să se afectuieze reabilitarea termică, care face vopsitoria aceasta total inutilă. Ea devine, astfel, doar accesoriul acestei campanii electorale și, deci, ar trebui plătită de cel care a inițiat-o pentru a-și etala grandomania-i bine cunoscută.
Suma de 85 de miliarde a fost colectată tocmai de la aceia care nu au nici o posibilitate materială să își rezolve problema locuințelor, care trebuiau ascunse vederii vizitatorilor noștri. Din acești bani se putea cumpăra membrana bituminoasă necesară refacerii tuturor hidroizolațiilor aflate în suferință, sau un milion de metri pătrați de polistiren cu care să se reabiliteze termic atît acoperișurile, cît și pereții majorității blocurilor din Bacău. Este nu numai ilegal, dar și imoral să pui în cîrca unei majorități de aproape 200 000 de oameni vopsirea fațadelor aparținătoare unei minorități de 4 000 de persoane.
De aceea, această taxă va trebui să fie declarată taxă de solidaritate și aprobată prin referendum pentru a fi folosită în următorii ani în vederea reabilitării tuturor imobilelor ce aparțin acelora care au cotizat la „Operațiunea Pisica”. Această reabilitare trebuie să rezolve problemele termice și hidrofuge, care pe lîngă că vor scoate mucegaiul și condensul din case se vor și amortiza în timp prin economisirea agentului termic. Aruncarea banilor spre a pune vopsea pentru ascunderea mizeriei existente este o prostie care nu poate avea decît conotații de factură penală și o gravă incompetență managerială. Intrucît traseul vopsit se află în zone foarte interesante pentru agenții economici pe care doresc să-i folosească în vederea publicității va trebui să se ia legătura cu aceștia. Prin intermediul lor să se recupereze ce se mai poate recupera și sumele astfel adunate să fie folosite pentru cei a căror condiție locativă a devenit, din cauza deficiențelor, aproape imposibilă.
Acum, după ce prostia s-a produs, va trebui să găsim o soluție pentru ca panourile publicitare care se vor monta definitiv pe construcții să conțină și elementele necesare izolărilor termice ale zonelor astfel acoperite.
Se mai pune doar întrebarea: cum este posibilă o asemenea situație? Pentru a vă răspunde, vă întreb și eu: care ar putea fi motivul pentru care domnul Năstase și-a ales pentru construcțiile sale personale societatea familiei Sechelariu? Pentru a găsi un răspuns satisfăcător vă trimet la conferința televizată la Bacău în ziua de 7 mai a.c., cînd domnul Sechelariu anunța public că deține în seif materialele necesare incriminării fostului președinte Constantinescu, primilor-miniștri Ciorbea și Radu Vasile, precum și a altora. Credeți, oare, că acest om, care a fost în stare să strîngă asemenea materiale împotriva tuturor demnitarilor din opoziție a ezitat să le adune și pe acelea care-i incriminează pe toți aceia cu care a făcut adevărate afaceri și care se află acum la putere?
Și întrucît îl lăuda pe marele său prieten, pe care l-a descoperit cu ocazia vizitei acestuia la firma Selena în anul 1993, voi umbla în „fișetul domnului primar” pentru a vă comunica doar atît: domnul Năstase a început să fie colecționar de imobile din anul 1993, cînd de la CPL Bacău au plecat spre domeniile sale factura pe numele său împreună cu camioanele care transportau o vilă prefabricată din elemente lemnoase, parter cu etaj mansardat, a cărei valoare de export era de 50 000 de dolari (nu cea de pe factură) și care și astăzi se află în loc de cinste pe domeniile sale din localitatea Cornu. Cine a plătit factura? Cine a plătit transportul? Cine a plătit montajul? Sînt secrete pe care le voi dezvălui doar în schimbul unui post de ministru.
Iată, deci, cum corupția în România produce mai degrabă miniștri și primari decît infractori priponiți la izolare în pușcărie. In aceste condiții ar trebui să ne gîndim bine dacă merităm să facem parte din Uniunea Europeană. (Olimpiu SCRIBA POPESCU)
Lasă un răspuns