Dacia Solenza Break

S-a împămîntenit perceptul că românul vrea mașină bună de mers și la bal și la țară, ca să aducă porcul de Crăciun, și în vacanțe cu familia, asta pentru că bătrîna Dacia Berlină, mașina noastră națională, și-a jucat acest rol timp de trei decenii. Modelele SupeRNova și Solenza nu sînt mașini perfecte, dar arată că Dacia încearcă să facă un pas înainte spre standardul automobilelor moderne. Însă chiar dacă în principiu românii sînt de aceeași părere, ei au anumite plîngeri, iar una dintre acestea este legată de portbagajul nu îndeajuns de spațios și înalt. Cineva este pe cale să ne propună soluția. Ideea a luat naștere acum jumătate de an, cînd tînărul designer Mihai Fetcu a realizat că ar fi destul de ușor să transforme berlina într-un break, prin simpla redesenare a hayonului de serie. Tatăl său, inginerul Costel Fetcu, a fost cel care a pus în practică conceptul. Numele celor doi nu sînt chiar necunoscute, deoarece aceștia ne-au mai atras atenția acum doi ani, cînd au expus la Salonul de Inventică și SIAB prototipul Gerula, care arată posibilitatea adaptării unei caroserii moderne pe șasiul lui Aro 10.

De îndată ce s-au stabilit detaliile proiectului, acum trei luni, a început munca propriu-zisă. Întîi s-a copiat conturul hayonului original de Dacie SupeRNova și apoi cel de Dacie Solenza. Următorul pas a fost crearea profilului hayonului de break, totul fiind modelat manual din rășină. Astfel, a rezultat matrița necesară turnării hayonului final. Procesul de obținere a noului hayon constă în turnarea în matrițele „mama” și „tata” a unor straturi de rășină, peste care se aplică folia de fibră de sticlă, care are un rol major la ranforsare, sau mai bine zis la rezistenta structurală a elementului final.

Peste noul hayon sa va aplica un strat de apret special, care asigură că vopseaua nu se va coji în timp, problemă care apare cînd se vopsește direct fibra. În ce priveste capacitatea de producție, inițiatorii acestui proiect vor avea la dispoziție, pentru început, cinci matrițe, cadența de fabricare fiind de un hayon pe zi la fiecare dintre acestea. Dacă va fi nevoie, capacitate va putea crește prin folosirea a zece matrițe și lucrarea în doua schimburi, ceea ce înseamnă două hayoane de la o matrita, pe zi.

Dar mai importante sînt calitatea și prețul. Sistemele de prindere și închidere/deschidere sînt preluate de la hayonul modelelor de serie, așa că nu există vreun mecanism complicat pasibil de defecțiuni. Un plus este că noul hayon cîntărește aproximativ cu trei kilograme mai puțin decît cel original, datorat folosirii fibrei de sticlă. Mai există și aspectul infiltrării apei în caz de ploaie, aflat în topul nemulțumirilor posesorilor de Dacii. Experimentul prin care s-a turnat apă cu presiune pe hayon a arătat că portbagajul nu a fost inundat. Într-adevăr, au pătruns cîteva picături, însă în condițiile în care la momentul efectuarii experimentului nu fuseseră făcute toate rectificările. Și încă o problemă: se știe că o Dacie nu este identică cu alta, așa că, dacă măsurătorile nu vor fi făcute pentru fiecare mașină în parte, nu poate exista pretenția preciziei totale.

Din perspectiva prețului, echipa Fetcu spune că nu poate da o sumă precisă, dar cert este că acesta va depăși doar cu puțin contracostul hayoanelor de SupeRNova și Solenza. Îmbucurător, luînd în calcul că noul hayon oferă un surplus considerabil de spațiu util, are trei geamuri și este dotat cu dezaburizator și ștergător.