• două persoane și-au pierdut viața și o a treia este dată dispărută, în urma potopului care s-a abătur ieri peste Valea Trotușului • peste o mie de gospodării au fost inundate, iar zeci de case și acareturi au fost luate de ape • au murit mii de animale, luate de ape
Trei vieți au fost secerate ieri, în localitățile de pe Valea Muntelui, unde apele au făcut ravagii. La Agăș, Maria Merlușcă, de 59 de ani, și-a găsit tragic sfîrșitul. Casa în care femeia se afla împreună cu fiul ei de 28 de ani a fost spulberată de un torent și cei doi au murit înecați. O informație încă neconfirmată oficial vorbește despre o a treia victimă, la Asău, unde o femeie a dispărut în urma ploilor torențiale, urmate de inundații.
Zeci de gospodării și anexe au fost ieri spulberate de potopul care
s-a abătut pe Valea Muntelui, între Comănești și Palanca.
Agoniseala de o viață a oamenilor a fost luată de apele înfuriate ale
Trotușului sau de torenții care au curs de pe dealuri. Sătenii au
privit neputincioși cum apele, cu o putere nebănuită, au distrus
case, au luat grajduri și au înecat mii de păsări și animale.
Dezastrul s-a pornit în jurul orei 14,00. Dimineața a plouat, dar
nimeni nu s-a gîndit la ce avea să urmeze. Apele Trotușului au
crescut brusc, din cauza ploilor torențiale, și s-au revărsat, inundînd
grădinile și curțile oamenilor. Pîrîiașe inofensive s-au transformat
brusc în puhoaie învolburate, care au ras tot ce au întîlnit în cale.
Apele au adus din munte bolovani și bușteni, care s-au transformat,
pe alocuri, în adevărate baraje naturale și au provocat inundațiile.
Aluviunile au acoperit calea ferată, care a devenit impracticabilă, la
fel ca și șoseaua.
Ieri, timp de patru ore, circulația rutieră a fost întreruptă între Comănești și Miercurea Ciuc. Pe raza localității Goioasa, pîrîul s-a umflat brusc și s-a revărsat. Apele au cărat în drum bușteni, dar și cantități impresionante de bolovani și mîl. Drumul s-a blocat și a fost redat circulației abia după ce zeci de jandarmi și pompieri au intervenit și au degajat șoseaua. Linia ferată Comănești-Ciceu a fost și ea întreruptă și nu se știe cînd va mai fi utilizabilă. Linia ferată a fost distrusă la Asău, dar și între Agăș și Brusturoasa. Zeci de tone de piatră și lemn au fost cărate de pîrîul Biligheț pe linia ferată, iar munca pompierilor și jandarmilor părea zadarnică, atîta timp cît apa continua să care, aseară, la orele 19,00, aluviuni din munte. Terasamentul a fost spălat de ape și, pe o lungime de cel puțin zece metri, linia ferată era acoperită cu un strat de aluviuni gros de aproximativ trei metri. Călătorii care s-au urcat în trenurile Ghimeș-Buzău, Mărășești-Ghimeș, Suceava Nord- Brașov, Mărășești-Miercurea Ciuc, Brașov-Iași sau Timișoara-Galați nu au mai ajuns la destinație. Trenurile care au venit spre Comănești, dinspre Mărășești, au fost oprite la Valea Uzului, iar garniturile plecate dinspre Ciceu s-au oprit la Lunca de Mijloc. Reprezentanții căilor ferate, prezenți la Agăș, au refuzat să estimeze cînd va putea fi reluată circulația.
„Din ’41 n-am mai văzut un asemenea dezastru”
14,30: O voce agitată ne anunță că în zona Comănești este prăpăd.
Plecăm din Bacău pe o ploaie torențială. Dealul de la Grigoreni e
înecat într-o negură groasă. Deasupra Moineștiului e soare și deja
ne gîndim că cineva ne-a păcălit. Pe drumul dintre Moinești și
Comănești apar primele semne ale furiei. Munții de lîngă Comănești
se văd doar pe jumătate. Restul e potopit de nori negri și groși. Pe
străzi, lumea e agitată. Mulți se îndreaptă către malul Trotușului,
unde îl găsim și pe primarul Viorel Miron. Coordonează echipele de
intervenție, jandarmii și utilajele venite să scoată de sub ape
gospodării și grădini. Zeci de oameni adunați pe podul de la
Comănești. Apele Trotușului, negre și furioase. Cară, fără milă,
bușteni, resturi, butoaie. Doar 25-30 de centimetri mai au pînă în partea de sus a podului. Oricum, au depășit malul întărit și s-au revărsat, inundînd o stradă și parterul de la clădirea Romgaz
din Comănești .”Nu am mai văzut așa ceva din 1941. Atunci s-a mai
revărsat Trotușul și a rupt totul în cale”, ne-a povestit Neculai
Cristea, de 92 de ani, pe care l-am găsit privind cu groază spre apă.
Zeci de locuințe din cartierele Lunca de Jos și Șupan au fost
inundate. Curțile s-au umplut de apă și m îl. La fel și gospodăriile
oamenilor. Grigore Grigore Popa, de 69 de ani, s-a luptat cu torenții
și săptămîna trecută. Pîrîul Zăvoi s-a umflat și s-a revărsat prin
gospodării, provocînd un adevărat dezastru. „Am muncit degeaba. Apa mi-a distrus toată grădina și mi-a inundat casa. De-abia am scăpat de mîl, că ne-a mai inundat și săptămîna trecută. Acum, însă, a fost prăpăd. Lăloaia s-a umflat deodată și a rupt gardurile la oameni, ne-am trezit cu apa în curte și apoi a intrat și în case”, ne-a spus, cu disperare în glas, nea Grigore Popa.
Jandarmii au încercat să îi ajute pe oameni. Pîrîul Lăloaia a blocat, practic, calea de acces dinspre șoseaua principală spre gospodării. Printre bolovani și copacii rupți aduși de ape, jandarmii au reușit să pătrundă pînă la case și să scoată buștenii din curți.
Pe o altă coamă de munte, tot pe raza orașului Comănești, pîrîul Valea Poienii a adus cioate de copaci, lemne și bolovani, care au blocat calea. Apa s-a revărsat și a pătruns în zeci de gospodării, atingînd, pe alocuri, și un metru înălțime. Comisia locală de apărare împotriva dezastrelor a apelat la pompieri și jandarmi, dar utilaje de intervenție au fost trimise și de la Mina Comănești, Grup Petrol Service sau Transmin. „Simțim acum efectele tăierilor masive, ilegale, care au fost făcute atîția ani. Oamenii au decimat pădurea, fără să se gîndească la ce se va întîmpla. Ploaia, în loc să fie absorbită de pădure, se transformă ușor în șuvoaie, care au o forță extraordinară și inundă tot ce întîlnesc în cale”, crede Viorel Miron, primarul din Comănești.
Dezatrul a avut un nume: Goioasa
Pe drumul Comănești-Ghimeș, jalea a fost semănată la fiecare pas. Pe stînga și pe dreapta, oamenii își plîngeau nenorocirea. Prin curțile pline de mîl, apă, copaci rupți, bolovani și bușteni, sătenii nu știau pe ce să pună mîna, ce să facă mai întîi, dacă are sau nu rost să se apuce de treabă, cîtă vreme apele continuau să vină, la fel de furioase, de pe versanți. Resturi de garduri spînzurau hîde pe la colțuri, porțile erau pe alocuri o amintire, cum la fel de dragă va rămîne amintirea lui Grivei sau a Joienei care s-au dus, luați de stihii.
Pînă la Goioasa, disperarea s-a mai amestecat cu umbre de speranță, că totul va intra în normal. La Goioasa, însă, drumul s-a înfundat. Circulația s-a întrerupt, iar la porțile caselor presărate pe drumul național, zăceau mormane întregi de lemne, lăsate amintire de torenți și pîraie. Din cauza mîlului, dar și pentru că pîrîul Goioasa a cărat în stradă tone de aluviuni, drumul a devenit impracticabil. Pompierii au scos cu autopompele apa din curți și case, iar o armată de jandarmi a încercat să facă traficul posibil. Și, în timp ce bărbații tineri, îmbrăcați în combinezoane negre, se luptau să apropie normalitatea, alți tineri localnici de vîrsta lor savurau, sfidînd realitatea, o bere Noroc, pe terasa crîșmei din apropiere.
Sătenii, mulți dintre ei depășiți de situație, nu știau încotro să-și mai strige disperarea.
A stat 20 de minute agățată de acoperișul grajdului
Pîrîul Goioasa a distrus, în cîteva minute, destine. Pîrîul, care, în condiții obișnuite, are un metru lățime și cîțiva centimetri adîncime, s-a înfuriat pe la prînz. Din cauza căderilor masive de ploaie, și-a ieșit din matcă și a ocupat o uliță întreagă, mai bine de cinci metri lățime. Apele s-au îndreptat mai întîi spre gospodăria familiei Primicheru. În ajutorul Nataliei Primicheru, care se afla acasă doar cu fiul ei, au sărit vecinii de peste drum. Femeia a dus repede orătăniile din grajd în casă, sperînd să le salveze de apele care i-au inundat rapid curtea. Între timp, pîrîul s-a umflat și mai tare și a pătruns și în curtea familiei Doagă, vecinii Nataliei. La început firav, apoi cu putere. A smuls gardul solid, pus pe stîlpi de metal și fixat în beton, și a inundat casa. „Apa umpluse tot drumul. Ne-a rupt din pămîntul din curte. Nu am mai avut acces la grajdul de animale. Atunci am făcut o gaură pe partea dinspre curte a grajdului și am scos oile, porcii și găinile. Am dat drumul și cîinelui în curte. Am încercat apoi să strîngem toate lucrurile din casă. Am luat-o pe buinica, care are 88 de ani, și abia am adus-o de la spital, și am urcat-o pe o moviliță de lîngă casă. Cînd am văzut că apa pătrunde peste tot, ne-am urcat și noi pe deal, măcar să scăpăm cu viață”, ne-a povestit Leana Doagă, fiica proprietarului.
Pîrîul Goioasa a mîncat fără milă din grădina familiei Doagă, pe care a redus-o cu aproximativ patru metri lățime. A rupt un stîlp de electricitate, care a căzut peste grajd, și a distrus o clădire anexă. „Ne-a luat tot ce aveam: sobă, aragaz, frigider, circular, afumătoare, lemne, cuptor, totul! Peste un miliard de lei, dar oricum nu mai avem cum le face la loc. În fața furiei apei nu poți să stai”, ne-a spus, printre lacrimi ascunse, Gheorghe Doagă.
Alături, soții Ciurcanu a rămas cu hainele și papucii de pe ei. Pîrîul Goioasa le-a luat casa. Nepoata lui Gheorghe Doagă, studentă la București, a asistat neputincioasă la dezastru: „Am văzut cum apa vine pe lîngă casa lui nea Mitică. A pătruns și, într-o clipă, totul s-a năruit. Pe apă au început să plutească aragazul, frigiderul, totul s-a dus. Nu a durat mai mult de trei minute”, ne-a povestit, încă șocată, Cristina Doagă. Dumitru Ciurcanu era paralizat de durere: „Nimic nu mi-a rămas. Nici buletin nu mai am, nici eu, nici soția”, ne-a spus, fără nici o speranță, bărbatul. Din toată agoniseala mai are o singură mărturie: ușa de la congelatorul frigiderului și o fereastră de la un geam, salvate miraculos de la dezastru.
Și, în timp ce pe malul stîng al Goioasei apa năruia munca de o viață, pe malul drept, Natalia Primicheru se lupta cu destinul. După ce vecinii au fugit să-și salveze propriile gospodării, Natalia Primicheru a simțit adierea morții. Cînd apele au crescut amenințător de mult, împreună cu fiul ei, în vîrstă de 28 de ani, s-a suit în podul grajdului, unde au adăpostit și niște animale. Numai că apa a luat grajdul și femeia, împreună cu băiatul ei, au rămas suspendați de a acoperișul de la pod. „Era apă peste tot. Ne-am ținut de acoperișul de la grajd, suspendați. Apa mi-a luat papucii din picioare. Băiatul meu mi-a spus că nu vom rezista, dar mereu m-am rugat la Dumnezeu. Am stat așa, spînzurată în mîini, vreo 20 de minute. Ne-a salvat un vecin, Mihai Cernea, care ne-a văzut, a venit și ne-a ajutat să coborîm”, ne-a povestit Natalia Primicheru. Pe lîngă o asemenea joacă de-a rezistența, faptul că apa a distrus locuința soților Primicheru pare o nimica toată. Nici faptul că frigiderul nou, cumpărat acum trei luni, zace undeva, la cîțiva metri distanță de casă, nu mai spune nimic. Goioasa a săpat sălbatic la temelia casei familiei Primicheru, a distrus-o, iar ieri după-amiaza curgea nepăsătoare pe sub munca de viață a unor oameni, năruită în cîteva minute.
La fel de indolentă, apa a amenințat și viața Mariei Ghiurcanu, de 73 de ani. Femeia se afla singură în casă, cînd a început potopul. Apa i-a luat grajdul și bucătăria de vară și toate animalele. Maria Ghiurcanu mai are un singur suflet lîngă ea: o rață bătrînă, care a scăpat ca prin minune. Femeia, ruptă de lume din cauza apelor, a stat singură în locuință cîteva ceasuri, pînă cînd jandarmii au reușit să o scoată, iar oamenii au dus-o undeva, pe un deal, unde s-au refugiat toți cei aflați în impas. Unii dintre cei cu care am stat de vorbă mai aveau puterea să fie fericiți că apele nu au lovit în miez de noapte. „Dacă se întîmpla așa, muream cu zecile. Dumnezeu ne-a păzit”, ne-au spus ei.
I-am întrebat pe oamenii de pe Goioasa ce urmau să facă astă noapte. Au ridicat din umeri. S-au uitat unii spre alții, așteptînd răspunsuri. „Cei care mai au acoperiș și podea o să ne adăpostească și pe noi”, aproape a decretat Natalia Primicheru.
Un copil a fost salvat de jandarmi
Situațiile limită s-au ținut lanț ieri la Agăș, Asău sau Brusturoasa. O femeie cu un copil în brațe a fost surprinsă de ape. Un zid viu, format din localnici și jandarmi, s-a format pentru a salva două vieți. Copilul a fost luat din brațe în brațe și dus pînă într-o zonă sigură, iar femeia a fost ajutată și ea să scape. Un bătrîn care a fost rostogolit de ape a fost salvat de Serviciul Mobil de Urgență și Descarcerare SMURD, aparținînd pompierilor, care și ei au fost în număr însemnat pe Valea Muntelui. Doi oameni din Dofteana, aflați la lucru pe o balastieră, au fost surprinși de ape și au fost salvați de un elicopter adus de la București, care a survolat zona. Cei doi oameni se aflau pe două utilaje și, în timpul operațiunii de salvare, unul dintre utilaje a fost înghițit de ape, dar bărbatul a reușit să sară și amîndoi muncitorii au fost salvați. Un pădurar de la ocolul Silvic Agăș a fost rănit în timpul unei viituri.
Prefectul județului, printre viituri
Necazurile oamenilor au fost ascultate și de prefectul județului, Radu Cătălin Mardare, care s-a aflat ieri după amiază pe Valea Muntelui, dar și în zona Dofteana, pentru a vedea amploarea dezastrului. Însoțit de deputatul Nicole Sersea și de Angela Bogea, vicepreședinte al Consiliului Județean Bacău, prefectul Mardare a vizitat localitățile afectate de inundații. „În zonă au fost masate toate forțele de jandarmi din județul Bacău, importante efective de poliție și pompieri. Au fost aduse utlilaje de la Drumăuri Naționale și Drumuri Județene, iar primarii au apelat și la sprijinul firmelor din zonă, care au trimis utilaje. Valoarea pagumelor nu poate fi estimată în acest moment, dar probabil este vorba despre multe miliarde de lei”, ne-a declarat prefectul Mardare.
Viața locuitorilor de pe Valea Muntelui era, aseară, departe de a-și fi intrat în normal. Încă paralizați de pericolul pe lîngă care au trecut, oamenii se temeau ca natura să nu atace din nou, parșiv, sub pavăza întunericului. (Nicoleta BICHESCU)
pe raster
Apele au rupt șoseaua Comănești-Tîrgu Ocna
Potopul a fost cît pe ce să distrugă podul care leagă orașul Tîrgu
Ocna de Cămănești. Apele Trotușului au reușit însă doar să rupă
malurile, dar și o bucată din șosea, astfel că circulația s-a desfășurat
cu mare greutate, pe un singur fir. Trotușul a crescut atît de mult,
încît a trecut peste podul care leagă Tîrgu Ocna de Măgura, a
inundat zece case din apropierea albiei, dar și mai multe gatere din
aceeași zonă, astfel că bușteni plutind pe volbură putea fi văzuți
pretutindeni.
Încă un pod afectat la Tîrgu Ocna a fost cel care leagă orașul de
cartierul Tisești, unde se află și spitalul și unde apele au rupt mai
multe conducte aeriene, din cîte se pare, de alimentare cu apă.
Și tot un pod afectat de ape a făcut ca circa 100 de muncitoare de
la o fabrică de confecții de la Tîrgu Trotuș, dar care făceau naveta
din zona Tuta, să nu mai poată ajunge la lucru și să rămînă izolate
între cele două localități.
Un post de transformare de 110 KV de la Tîrgu Ocna se afla sub
ape, ceea ce a lăsat parțial orașul fără curent. (Măriuca BOBOȘA)
Peste 50 de localități în beznă
Cantitățile de apă căzute ieri în zona de munte a județului au fost
extrem de mari, atingînd un maxim de 104 litri pe metrul pătrat, în
numai trei ore, în zona barajului de la Poiana Uzului. La Stația
hidrometeorologică de la Sulța s-au înregistrat 76,2 l/mp, la
Goioasa 75 l/mp, la Asău 58 l/mp. Cotele tuturor cursurilor de apă
din zonă – Trotuș, Cașin, Dofteana, Asău – au crescut brusc și au
depășit cotele de atenție, de protecție sau de inundații.
Peste 50 de localități au rămas fără curent electric în urma ploilor de
ieri, între care Comănești (parțial), Tîrgu Ocna (parțial), Asău, Agăș,
Straja, Goioasa, Viișoara, Făget, Palanca. Au fost afectate șapte
linii de medie tensiune, dintre care cinci în zona Comănești-
Bolovăniș. Echipele Electrica au încercat să remedieze ce s-a putut,
dar accesul a fost imposibil în zona Comănești.
Raportul Comisiei de Apărare Împotriva Dezastrelor arată că a fost
întreruptă circulația pe Drumul Național 12A, iar pe unele sectoare
de pe calea ferată Ghimeș-Comănești-Onești a fost oprit traficul
feroviar.
Prognozele meteo arată că vremea va fi în continuare instabilă și
vor continua să se înregistreze precipitații pe spații extinse la deal și
la munte. În rest, pe alocuri se vor semnala averse, descărcări
electrice și izolat grindină. Pe rîul Trotuș cu afluenții săi, nivelurile și
debitele cor continua să crească, depășindu-se cotele de apărare.
(Elena SOLOMON)
Lasă un răspuns