DEȘI NIMENI NU LE MAI PRIMEȘTE DOSARELE Refugiații din Basarabia vin și cer ajutoare de la Prefectură

Mulți dintre cetățenii care au statut de refugiați din Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța speră că vor ajunge să fie și ei despăgubiți. Deși termenul pînă la care puteau să se depună cereri a trecut de mai bine de trei luni, oamenii continuă să se prezinte la Prefectură cu gîndul că poate se mai face ceva și pentru ei. La Bacău au fost depuse 233 de cereri ale refugiaților. Ei au fost deposedați ca urmare a părăsirii forțate a Basarabiei, Bucovinei și a Ținutului Herța, și au dreptul la despăgubiri pentru imobilele avute în proprietate în teritoriile amintite și pentru recoltele neculese din anul 1940. Persoanele care au trebuit să renunțe la casele și terenurile lor, vor primi terenuri agricole sau forestiere în județele în care locuiesc, acolo unde există rezerve ale consiliilor locale, sau vor primi despăgubiri și compensații, calculate pentru fiecare hectar de teren. Dacă foștii proprietari au fost compensați parțial, ei vor fi despăgubiți doar pentru diferența rămasă.

Pentru locuințe sau gospodării, cei care au drepturi de refugiați vor primi diverse sume de bani, în funcție de suprafața construită, materialele de construcție și vechime.

Refugiații vor fi despăgubiți și pentru recoltele care au rămas în anul 1940 neculese, în raport cu suprafața cultivată și cu producția medie la hectar a acelui an. Pentru terenurile forestiere este admisă numai proba cu acte de proprietate, extrase din cartea funciară, cadastru și registre. În cazul în care cererile pentru despăgubire sînt depuse de moștenitorii legali, fiecare dintre aceștia este obligat să îi menționeze și pe ceilalți, chiar dacă ei domiciliază în județe diferite. Cei care doresc să primească compensații trebuie să declare dacă mai au frați care locuiesc în casa părintească, adică cea care face subiectul cererii. Solicitanții care nu au putut atașa la cererea pentru despăgubiri actele necesare, pot să mai facă acest lucru pînă pe 14 noiembrie. (Oana MĂGUREAN)