• interviu cu Traian Milon, secretarul general al județului
Ce presupune conceptul de reformă în administrația publică?
Reforma în administrația publică nu cuprinde, cum s-ar crede la prima vedere, numai modificări în structura funcțiilor publice și în mentalitatea funcționarilor publici în ce privește relația cu cetățeanul în slujba căruia acesta se află. După părerea mea, această reformă este un proces complex, care a fost consfințit printr-o strategie a Guvernului României. Cuprinde, ca atare, o serie întreagă de valori dincolo de mentalități și dincolo de structurile de personal. Până și ideea de perfecționare a infrastructurilor care deservesc și pun în valoare rolul administrației publice în raport cu cetățeanul înseamnă reformă în administrația publică.
Posibilitatea de a corecta și moderniza instituțiile pe care le are la dispoziție administrația publică pentru a veni în întâmpinarea cerințelor cetățeanului reprezintă tot reformă în administrația publică. Chiar dacă ea, la nivel micro, reprezintă și o reformă la nivelul structurii pe care avem în obiectiv să o modernizăm. Într-un tot ele reprezintă elemente ale reformei în administrație.
Care este una dintre primele măsuri ce se impun a fi luate?
Una dintre primele măsuri la nivelul cărora a venit momentul să ne aplecăm în prezent este realizarea reformei în protecția persoanelor adulte. Reforma în acest domeniu vine să îmbrățișeze două fațete ale aceluiași program de reformă al României. Aceasta în sensul că, pe de o parte suntem conștienți că este nevoie de o asemenea reformă dar în același timp trebuie să rezolvăm problemele identificate și criticate de Comunitatea Europeană în Raportul de Țară și de către Banca Mondială.
Ce-a de-a doua fațetă se referă la nivelul sărăciei din România. Reforma în domeniul instituțiilor de protecție și a sistemului de protecție al persoanelor adulte poate să conducă și la diminuarea stării de sărăcie din țară.
La ce se referă ideea de protecție a persoanelor adulte?
Ideea este foarte largă și ea nu poate fi atacată decât pe elementele ei constitutive. Aceasta pentru că, pe de o parte avem de realizat o reformă în strategia de protejare a persoanelor adulte, fie ele persoane cu handicap sau persoane care nu se mai pot întreține singure din diverse motive. În aceste condiții, comunitățile locale și instituțiile administrației publice locale au un rol foarte important în susținerea unui astfel de proces. Pentru că ei sunt cei care au făcut lucruri în România, mai bune sau mai rele, dar nu au stat degeaba și este rândul nostru să ne îngrijim de starea lor de sănătate, dacă ne gândim că suntem creația lor, în ultimă instanță.
Așadar, noi trebuie să realizăm modificări atât în strategia de protejare a persoanelor cât și în cadrul instituțiilor pe care le are în vedere protecția persoanelor adulte.
Cum este implicat Consiliul județean în aceste activități?
Preocupările Consiliului județean sunt legate în prezent de activitatea de reorganizare a unităților rezidențiale de protecție a persoanelor adulte, persoane cu handicap și persoane în vârstă. Acest lucru este cu atât mai necesar cu cât, modificările intervenite în legislație până la acest moment, nu țin pasul cu realitatea. Spun asta, pentru că deși legea cadru, lege organică, Legea asistenței sociale a apărut de doi ani, ea anunță norme metodologice și măsuri de reorganizare în diferitele domenii pe care le are în vedere, dar aceste reglementări se lasă așteptate. Ori, viața ne arată că noi nu putem aștepta la nesfârșit, pentru că aceste persoane rămân fără o protecție reală. Sau pot primi o protecție care se află dincolo de dispozițiile legale.
În aceste condiții trebuie să facem în așa fel încât cheltuielile pe care le afectăm unor asemenea măsuri să aibă la bază un temei legal.
De aceea, de la legea 705 din 2001 și până în prezent, noile structuri care se ocupă de persoanele cu handicap nu și-au luat măsurile necesare pentru a reorganiza aceste unități, ele rămânând între reglementări. Spun asta pentru că ele au fost înființate prin hotărâre de Guvern, patrimoniul a fost atribuit domeniului public al statului, dar ele sunt finanțate de către administrația publică locală. Exista o diferență nepermisă de reglementare pentru că atâta timp cât eu finanțez această activitate trebuie să și controlez modul în care acești bani se cheltuie și să-i dirijez către zonele acute ale problematicii protecției copilului și persoanelor adulte. Însă, neavând acest control și neputând îndrepta lucrurile care se pare că nu funcționează cum trebuie rezultă că nu avem nici un instrument pentru a putea realiza reforma protecției persoanelor adulte.
De aceea, Consiliul județean a hotărât să promoveze prin inițiativa președintelui prof. univ. Neculai Lupu, un proiect de hotărâre prin care să reorganizăm aceste instituții care aparent sunt ale Guvernului dar în realitate sunt ale comunităților locale.
Ce aspecte vizează această reorganizare?
Sunt luate în calcul regulamentul de organizare și funcționare al aparatului propriu cât mai ales modul în care aceste unități își desfășoară activitatea pentru a realiza o protecție eficientă a persoanelor adulte. Din acestă perspectivă, noi avem în vedere toate unitățile de aceste tip din județ, pe care le-am moștenit de la fostul Secretariat al persoanelor cu handicap.
Un asemenea exemplu este Centrul de Îngrijire și Asistență Comănești, care va fi reorganizat în Centru de Recuperare și Reabilitare a persoanelor cu handicap. Moștenind o unitate de protecție tip mamut cum este centrul de la Comănești, în care erau asistate și persoanele în vârstă dar și persoanele care se dovedeau a avea handicap, reglementările cu privire la sumele care trebuiau afectate pe diverse categorii de afecțiuni sunt diferite.
Ca atare noi am fost obligați să reorganizăm această unitate în centru de recuperare și îngrijire a persoanelor cu handicap, rămânând ca, pe parcurs, persoanele adulte să fie reintegrate în familiile lor naturale sau să găsim o altă formă de protecție pentru ele. Este mai ușor pasul în reformă cu privire la aceste persoane decât cel privitor la persoanele cu handicap.
Există și situația în care o persoană aflată în imposibilitate de a se întreține, este propusă spre a fi reintegrată familiei iar aceasta din diverse motive refuză. Ce se întâmplă în acest caz?
Ne întoarcem la exigența cu care începusem discuția, și anume că noi trebuie să realizăm reforma în administrație nu atât la nivelul instituțiilor cât și la nivelul conștiințelor. Pentru că împrejurarea că aceste persoane nu mai sunt primite în familii datorită dificultăților de diverse facturi, poate fi influențată de către autorirățile publice locale. Nu este foarte simplu de crezut că dacă un primar sau un serviciu de asistență socială dintr-o localitate se implică permanent în a lămuri acele persoane că locul bătrânilor este la ei acasă, nu vom obține rezultate. Realitatea crudă este că primarii au atât de multe treburi pe care ei le fac în folosul comunității încât uită că asemenea situații sunt foarte importante și trebuie să realizăm o mutație atât în conștiința lor cât și în conștiința cetățenilor. Dcaă totuși există astfel de situații fără ieșire, noi suntem nevoiți să găsim alternative.
În ce ar consta aceste altenative?
Fiecare autoritate publică locală trebuie să se îngrijească de găsirea unor spații care au rămas disponibile, de accesarea unor fonduri care sunt oferite de Comunitatea Europeană sau de colaborări cu organizații non-guvernamentale. Pentru că prin aceste modalități pot reuși să creeze spații de îngrijire pentru aceste persoane în așa fel încât să-i apropie de stadiul de a se simți ca acasă. Aceasta presupune spații mai mici, cu personal mai puțin și cu protejați mai puțini, astfel încât aceștia să poată fi integrați în viața comunității locale. Constituirea unor astfel de centre de zi pentru îngrijirea bătrânilor, de centre de refugiu pentru anumite situații limită se pot realiza cu eforturi mici dar cu rezultate extraordinare.
Așadar, în acest conglomerat din Centrul de la Comănești, grija principală este pentru persoanele care dovedesc că au handicap, încercând să spargem sistemul pe care l-am moștenit. Alte unități pe care le reorganizăm sunt centrele de la Răcăciuni, Dărmănești, Răchitoasa.
Lasă un răspuns