Parintii copiilor bacauani, tot mai „pasionati” de euforice

Cu precadere de la aparitia pe piata a celebrelor „magazine de vise”, drogurile au inceput, din ce in ce mai mult, sa-i „pasioneze” pe parintii adolescentilor bacauani. Interesul lor a inceput sa se manifeste, insa doar in urma confruntarii cu o realitate neacceptata pina acum: aceea ca proprii lor copii ar putea sa se drogheze. Panicati, confuzi, revoltati totodata pentru ca nu inteleg cum s-a ajuns aici, sute de parinti au inceput sa ceara sprijinul celor care – fie ei voluntari antidrog, medici sau profesori etc. – pina acum, le-au intors spatele pe motiv ca „activitatile de informare propuse de acestia in scop de prevenire a consumului de droguri nu fac decit sa stirneasca interesul si curiozitatea de a le incerca”. Zeci de parinti in 2009 si peste zece de la inceputul lui 2010 au apelat, disperati, la consilierii Centrului Regional de Prevenire, Evaluare si Consiliere Antidrog (CRPECA) Bacau, in speranta obtinerii unui sprijin in rezolvarea ineditei dar dureroasei lor probleme: aceea a consumului de plante etnobotanice de catre copiii lor. „Lumea nu s-a asteptat la un asemenea impact al acestor dorguri «legale» asupra comunitatii. Ne suna oameni disperati – parinti si profesori in special – sa mergem sa facem actiuni de informare cu privire la pericolul consumului acestor plante; sint oameni care, din nefericire, au lasat problema sa mocneasca, iar acum isi dau seama cit este, de fapt, de grava”, ne-a spus Marta Butnaru, inspector de specialitate educatie si purtatorul de cuvint, totodata, al CRPECA Bacau. Potrivit acesteia, daca la inceputul anului trecut, cind pe piata bacauana au inceput sa apara „magazinele de vise”, voluntarilor antidrog le-a fost dificil sa ajunga la parintii elevilor bacauani, cu actiuni de informare, acum ei abia mai pot face fata solicitarilor. „Odata cu patrunderea pe piata a unor astfel de lucruri, nu ne mai putem face ca ele nu exista. Nefiind informati, parintii nu stiu cum sa reactioneze atunci cind isi dau seama ca fiul sau fiica lor consuma plante halucinogene. Din experienta noastra, prima tendinta pe care acestia o au, una gresita de altfel, este de a smulge brutal copilul din mediul sau. Mutindu-l la alta clasa sau la alta scoala, nu rezolva, insa, problema”, explica specialistul CRPECA. Reprezentantii CRPECA Bacau sint adeptii actiunilor de informare cu privire la problema drogurilor ca metoda de prevenire a consumului. „Pentru ca profesorii, parintii si inclusiv fost-consumatori de plante etnobotanice ne-au solicitat in ultima perioada informatii si sfaturi, am pus deja la punct un proiect de prevenire prin informare asupra weed-shopurilor”, a mai spus Marta Butnaru.

Despre asumare. Confesiunile unui consumator de vise

Subiectul ramine, din orice unghi este privit, in continuare, unul cit se poate de delicat. Consumatorii, cei de peste 18 ani, isi aroga dreptul de proprietate asupra propriului trup, invocind totodata faptul ca isi asuma responsabilitatea fata de actele lor. Este si cazul lui Florin, un tinar in virsta de 20 de ani care a fost de acord sa ne impartaseasca putin din experientele sale. Fumeaza „etnobotanice” fara o peridiocitate anume. „Pot sa fumez in fiecare zi sau pot sa nu fumez doua-trei saptamini deloc. Fumez pentru starea de relaxare pe care o am dupa, pentru ca devin mai sociabil. Fumatul iti deschide mintea si te face sa gindesti mai liber”, ne spune Florin. Spune ca isi asuma riscurile, oricare ar fi ele, fumind, desi nu le vede mai mari decit cele care apar in urma consumului de tutun. Cit despre interzicerea acestor magazine, tinarul se arata extrem de categoric. „Interzicerea lor nu este o solutie pentru cei care, oricum, le vor consuma. Pe aceste magazine scrie clar ca plantele nu sint destinate consumului uman. Lumea se drogheaza cu prenadez, de ce nu-l scot in ilegalitate? Plantele astea nu sint, oricum, de mare risc, legalizindu-le la consum, lumea se va rezuma la ele si nu se va mai duce la cele ilegale, de mare risc. Aceasta este, de altfel, si politica olandezilor sau a altor tari”, isi spune punctul de vedere tinarul. Despre cei care ajung, in urma consumului de etnobotanice, in spital, el spune ca, de buna seama, acestia au fumat in exces. „Daca faci exces, e normal sa ti se faca rau. Si daca bei prea mult ti se face rau. Si daca maninci prea mult, ti se face rau”, este de parere Florin. Experienta altora nu este insa la fel de „fericita”.

Despre naivitate. Confesiunile unui fost consumator de vise

Andrei, 19 ani, a incercat „visele” prima data, in iunie 2009. Prietenii lui o faceau deja de ceva vreme. „S-a intimplat la o petrecere. Consumasem si putin alcool si, luat de vint, am tras o tigara. In prima faza nu am simtit nimic, dar apoi am inceput sa ametesc brusc si mi s-a facut greata. Nu pot spune ca a fost o experienta placuta”, incepe propria-i poveste, Andrei. Dupa citeva ore si-a revenit, promitindu-si ca nu va mai face „o asemenea prostie”. Si totusi, a facut-o. „Prietenii mei imi tot spuneau ca asa este la inceput, dar ca, pina la urma plantele vor avea efect si asupra mea. Si asa a fost. Numai ca, in cazul meu cel putin, senzatia a fost nu atit de relaxare cit de disconfort si ameteala. In plus, incepusem sa ma simt din ce in ce mai rau si aproape de fiecare data imi vinea sa vomit dupa ce fumam”, a spus Andrei. Nu a ajuns niciodata la spital, ne povesteste, dar de fiecare data s-a temut ca va ajunge. In plus, devenise – povesteste – tot mai agitat si mai nervos. „Ma simteam, desi nu voiam sa recunosc, vinovat. Fata de mine si mai ales fata de parintii mei. Am inceput sa ma comport ciudat fata de ei pentru ca ma ascundeam de ei. Si-au dat seama ca ceva nu-i in regula cu mine si m-au provocat la o discutie; atunci nu m-am mai putut ascunde”, marturiseste tinarul. Cazul lui Andrei, spune el insusi, este unul fericit, pentru ca parintii lui au incercat sa comunice cu el din prima clipa si sa caute, impreuna cu el, informatii despre tot ce inseamna aceste etnobotanice. „Nu stiu, poate daca nu mi-ar fi fost rau dupa fiecare consum, as fi fumat si acum. Nu stiu daca interzicerea magazinelor este o solutie, cred ca lumea ar trebui sa cunoasca mai multe despre plantele astea. Personal, m-am simtit folosit”, a mai spus Andrei.

Copiii nostri ajung la „fericire”, imbogatindu-i pe altii

In Bacau, ca de altfel in intreaga tara, localurile din care isi poti procura plante „destinate cercetarii” s-au inmultit vazind cu ochii. „Daca in aprilie erau vreo cinci, in decembrie, peste douasprezece am numarat numai noi. Acum nici nu mai stiu cite mai sint. Nu mai punem la socoteala faptul ca sint in plin centru al orasului”, spune Marta Butnaru, reprezentantul CRPECA Bacau. In aceeasi masura, medicii de la Spitalul Judetean de Urgenta Bacau au pierdut numarul cazurilor de pacienti intoxicati in urma consumului de plante etnobotanice. Virstele consumatorilor variaza, spun medicii, astfel ca au trecut prin „miinile lor” persoane inclusiv de 35-40 de ani. Adolescentii si tinerii pina in 30 de anii ramin, insa, principalii consumatori. „Saptamina trecuta am avut doi pacienti de acest gen. E vorba despre doi liceeni, care au ajuns la noi cu stari confuze, ameteli si varsaturi. Cam astea sint, de fapt, simptomele dominante la toti cei care ajung aici. Cei doi liceeni nu consumasera alcool”, ne-a spus dr. Aurelia Taga, directorul Spitalului de Pediatrie Bacau. Potrivit reprezentantilor Centrului Antidrog, dar si al medicilor, consumatorii nu sint, neaparat, persoane cu probleme sociale, cel putin la prima vedere. S-a constatat totusi ca educatia primita acasa este un factor important determinant al modului in care, ulterior, actioneaza copiii. Multi dintre consumatori provin din medii familiale bune, dar in care lipseste comunicarea dintre copii si parinti sau ea este defectuoasa. Parintii, treziti brusc in fata unor probleme pe care pina acum au refuzat sa le considere ca posibile, cauta acum solutii. Si tot mai multi isi dau seama ca, nestiind nimic despre droguri, solutia e cu atit mai greu de gasit. Multi pledeaza pentru interzicerea de la comercializare a plantelor etnobotanice. Altii sint din ce in ce mai convinsi ca acest lucru nu se va intimpla insa, pentru ca afacerea plantelor „nedestinate consumului uman” este mult prea profitabila pentru interesele anumitor persoane. „Este nedrept ca unii fac bani din naivitatea altora, constienti fiind ca in urma lasa nenorocire. Copiii nostri ajung la asa-zis «fericire», imbogatindu-i pe altii. Trist, nu-i asa?”, spune, nu cu jena, nu cu ura, ci cu adinca mihnire, mama lui Andrei, tinarul de 19 ani, platitor de bani contra „fericirii”.