Profesorul doctor Ioan Mitrea i-a fost înmînat premiul „Eudoxiu Hurmuzaki”, al Academiei Române, pentru lucrarea „Comunități sătești la est de Carpați în epoca migrațiilor. Așezarea de la Davideni din sec.V-VIII”, lucrare apărută în 2001. Ședința festivă a avut loc pe 19 decembrie, în aula Academiei. S-au acordat 61 de premii la cele 14 secțiuni. La secția istorie-arheologie, între cei șapte premianți s-a aflat și băcăuanul Ioan Mitrea, care, în anul 2000, a primit și Ordinul Național pentru Merit în grad de Cavaler.
La 65 de ani, Ioan Mitrea este, pînă acum, autor și coautor a opt lucrări, a publicat peste o sută de studii și articole de specialitate în reviste din țară și străinătate, a scris peste 150 de recenzii, note, articole pe teme de arheologie și istorie, a contribuit la organizarea a numeroase expoziții județene, interjudețene, naționale și internaționale. S-a aflat cu diverse ocazii în preajma unor personalități de seamă ale vieții noastre științifice și a format discipoli.
– Ați avut emoții la decernarea premiilor?
– Trebuie să recunosc că da. M-au încercat emoțiile încă de cînd am aflat de propunerea pentru premiere, făcută de Institutul de Arheologie din Iași, cu referat din partea prof.univ.dr. Dan Gh. Teodor, propunere susținută de prof. univ. dr. Victor Spinei, membru corespondent al Academiei.
– Spuneți-mi, de ce Davideni, de ce interesul special acordat acestei lucrări?
– Pentru că e cea mai mare așezare din România din secolele V-VIII, cercetată sistematic vreme de trei decenii. Rezultatele cercetărilor au adus contribuții deosebite la cunoașterea procesului de formare a poporului român. Aici, la Davideni, s-au găsit cele mai multe obiecte care confirmă faptul că românii s-au născut creștini: o cruciuliță din bronz, un tipar pentru crucilițe care dovedește că piesele se lucrau în Moldova, o linguriță pentru sfînta împărtășanie și un obiect din bronz care are imprimat un chip uman, cu aureolă, pe care o consider a fi prima imagine a lui Hristos din sec.VI.
– Ați lucrat pe șantier cu tineri. Care a fost reacția lor la descoperirea obiectelor studiate ulterior?
– Mă duceți iar spre un moment care înseamnă emoție. Da, a fost o asemenea clipă, pe șantierul arheologic. Atunci cînd am hotărît încetarea săpăturilor, din lipsa fondurilor. Mai aveam doar trei zile de lucru. Atunci, mi-a venit o idee: erau 15 tineri și le-am propus să continuăm cercetările, dar ei să nu mai primească bani. Primul care a fost de acord a fost Ioan Bălan. A lucrat pe șantier zece ani, elev fiind, apoi ca student. I s-a alăturat Dorel Botez, care locuia chiar în Davideni. Primul a ajuns pilot, al doilea a absolvit trei facultăți: drept, științe economice, informatică. Este acum patronul laboratoarelor „Micromedica” din Piatra Neamț, recunoscut pentru analize medicale. Exact în acea perioadă de prelungire a activității s-a găsit pe podeaua unei locuințe cruciulița din bronz, prima de acest fel din Moldova. A fost o bucurie generală.
– Ați păstrat legătura cu acești colaboratori?
– Acum sînt altfel de relații între noi. Dorel Botez e sponsorul principal al monografiei. A distribuit cartea în zonă, la bibliotecile școlare din Davideni, Țibucani, Păstrăveni, Urecheni ș.a.
– Unde pot fi văzute materialele rezultate din cercetările de la Davideni?
– La Muzeul din Piatra Neamț, în expoziția de bază. (Măndica MARDARE)
Lasă un răspuns