Vechimea în muncă a salariaților va fi înregistrată în cărți de muncă pînă la sfîrșitul anului 2006. Dacă pînă acum s-au vehiculat fel de fel de supoziții în ceea ce priveștea soarta carnetelor de muncă, în prag de sărbători, Codul Muncii a fost modificat. „Vechimea în muncă a salariaților, stabilită pînă la 31 decembrie 2006, se probează cu carnetul de muncă. Codul Muncii preciza înlocuirea acestui act la sfîrșitul acestui an, dar pentru că nu a fost posibil, termenul a fost amînat pînă cînd se va putea pune la punct o arhivă informatizată capabilă să țină evidența acestor carnete”, ne-a declarat Dan Buftea, purtător de cuvînt la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) din Bacău. Angajatorii care păstrează și completează carnetele de muncă, precum și ITM Bacău, vor elibera titularilor, în mod eșalonat, pînă la data de 30 iunie 2007, cărțile de muncă. „Agenții economici vor fi obligați să restituie carnetul în baza unui proces verbal de predare-primire, iar instituția noastră va primi un ordin al ministrului prin care vom fi îndrumați cum se va face returnarea carnetului la salariat”, a mai spus purtătorul de cuvînt de la ITM Bacău. La instituția băcăuană sînt înregistrate în acest moment circa 80.000 de cărți de muncă, din care aproape un sfert au fost abandonate de patroni și salariați. „Despre titularii acestor carnete nu mai știm nimic. Pentru ele am pus la dispoziție o arhivă separată, pentru că nu se știe cînd omul va veni să își ceară carnetul de muncă”, a precizat Dan Buftea. (Claudiu TĂNĂSESCU)
Cărțile de muncă rămîn suverane pînă în 2006
Dreptul la Replică & Corecturi Editoriale
Ziarul de Bacău garantează dreptul la replică pentru orice persoană sau entitate menționată în articolele noastre, conform celor mai înalte standarde de deontologie profesională. Solicitarea argumentată și eventualele dovezi pot fi transmise pe adresa redacției. Răspunsurile conforme vor fi publicate cu celeritate, în condiții de vizibilitate similare.
Specificul Activității Jurnalistice
Articolele și investigațiile publicate sunt realizate în exercitarea libertății de exprimare și a dreptului publicului de a fi informat, garantate de Art. 30 din Constituția României și Art. 10 din CEDO.
Conform Art. 7 din Legea nr. 190/2018 și Art. 85 din Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), activitatea jurnalistică beneficiază de derogare legală expresă de la dispozițiile RGPD când vizează persoane sau fapte de interes public. Încercările de intimidare juridică împotriva jurnaliștilor (SLAPP) sunt respinse de drept.
Opinii & Comentarii Cititori
0Nu există încă opinii la acest articol.
Fii primul care comentează! Părerile argumentate și respectuoase contribuie la o dezbatere constructivă.