Bătrînii de la Azil au așteptat zadarnic ca proprii copii să îi găzduiască de sărbători

• dintre cei 200 de asistați, doar șase au plecat la copii • nici unul dintre bătrînii uitați nu își dorește însă să se reîntoarcă în familie și preferă căminul

Bătrînii de la Azil au așteptat cu sufletul la gură sărbătorile de iarnă. Și nu neapărat pentru a primi daruri sau mîncare mai bună, ci în speranța că cei cărora le-au dat viață își vor aminti de ei. Mulți și-au propus cu luni buni în urmă să meargă în familii, alături de care să simtă într-adevăr venirea Crăciunului și a noului an, dar prea puțini au fost alături de copii.

Silvia Gronschi este unul dintre cei 200 de asistați ai căminului de bătrîni care și-a petrecut sărbătorile de iarnă alături de rude. „Eu am plecat din cămin să fiu alături de fiul meu, de sora și cumătra mea. Nu cred că mă mai duc, m-am întors frîntă, pentru că am dormit trei într-un pat. Nu aș da viața din cămin, liniștită și cu toate bunătățile de aici pe viața lîngă fiul meu. Acum, săracul este șomer și îi merge foarte greu. Cînd lucra venea la mine în cămin și îmi aducea cîte ceva, acum nu avea nici bani de pîine. Am mers în fiecare an să fiu alături de rude, dar la anul cred că stau în cămin, că e liniște”, ne-a spus femeia. Femeia a ajuns în cămin acum cinci ani, cînd a suferit o paralizie. Fiul ei era plecat la muncă în Grecia și nu a avut cine să aibă grijă de ea. A lucrat ca secretară la uzina IRAV, dar niciodată nu și-a imaginat că va ajunge la azil.

Dintre cei 200 de asistați în Centrului de Îngrijire și Asistență Bacău, doar șase bătrîni au plecat la copii. Chiar dacă toți spun că acolo s-au simțit ca în sînul lui Adam, realitatea e alta. Nici unul dintre cei care au plecat nu vrea să locuiască împreună cu cei pe care i-au zămislit. Elena Buzămurgă a plecat la cei doi copii ai ei din București. A cumpărat daruri pentru nepoței, dar cînd o întrebi de copii, gura îți spune că a fost superb, dar ochii sînt umezi de lacrimi de tristețe. „Am petrecut foarte frumos sărbătorile. Copii m-au așteptat la gară, mi-au luat tot ce mi-am dorit, dar nu aș sta cu ei. Ei au viața lor, serviciul lor și nu aș vrea să îi deranjez”, ne spune femeia, cu lacrimi în ochi. Realitatea este însă alta, iar în sukfeltul femeii se petrece o adevărată dramă, pentru că de cînd a ajuns în cămin, așteaptă să fie luată acasă de odraslele ei. Așa i-au promis atunci cînd au adus-o aici, după ce femeia și-a vîndut apartamentul, pentru a-i scoate pe ei din necazuri.

În luna decembrie, zeci de bătrîni și-au anunțat intenția de a pleca la rude de sărbători. „Ei au m-au înștiințat că vor să plece, că au vorbit cu părinții, dar, în final, doar șase au lăsat cereri. În momentul în care pleacă din cămin le solicit o cerere pentru a ști exact unde pleacă și cum putem lua legătura cu ei. La o parte dintre asistați au venit copiii la ei, dar puțini sînt cei care le aduc cîte ceva. Majoritatea vin să le ceară. Cam 30% din bătrîni sînt vizitați de copii, restul copiilor fie trec din ani în paște, fie niciodată”, ne-a declarat Daniela Ruseanu, director la Azilul de bătrîni din Bacău. (Claudiu TĂNĂSESCU)