SINAXAR Sinxar ortodox: Pomenirea Sfîntului Eftimie cel Mare

Sinaxar romano-catolic: Pomenirea Sfîntului Fabian și a Sfîntului Sebastian

Îngerul întotdeauna împarte ca un înger ceea ce are, bucurie și veselie cerească, în timp ce diavolul ce se camuflează în înger împrăștie tulburare (ceea ce are) sau irită puțin inima, ca să înșele sufletul cu plăcerea trupească, ca și acum aceasta ar fi, chipurile, duhovnicească, dumnezeiască.

Omul smerit, chiar și fără experiență de ar fi, distinge pe îngerul lui Dumnezeu de diavol pentru că are curățenie duhovnicească și se înrudește cu îngerul. În timp ce acel ce este egoist, pe lîngă că este înșelat repede de cel viclean, dar transmite și el viclenia, vătămînd sufletele bolnăvicioase cu microbii săi duhovnicești.

Cei care se îndepărtează de Hristos se lipsesc de iluminarea dumnezeiască, pentru că lasă expunerea la soare și, ca niște neghiobi, merg acolo unde nu este soare, fiind, prin urmare, rătăciți și bolnavi duhovnicește. Deși toți am fost înzestrați de Dumnezeu cu daruri, cu toate acestea nu le folosim spre mîntuirea sufletului nostru și cea a semenilor noștri, ci, de cele mai multe ori, cei mai mulți le folosim spre răul nostru și al celorlați.

Cei care au o stare de mînie și de tulburare și forțează situațiile ca să aducă, chipurile, bunătate și liniște sufletească în lume, seamănă cu vîntul puternic și mînios care lovește și amenință marea cu valurile înspumate pe care le ridică aparent spre a o liniști, dar astfel afundă corăbiile și în larg, și în port.

Să nu dorim să liniștim, chipurile, pe alții, dacă noi înșine nu avem liniște lăuntrică a sufletului.