Numărul mamelor tinere din Bacău și România scade dramatic, de la an la an

Numărul mamelor tinere este într-o scădere dramatică, de la an la an, atât în județul Bacău, cât și în întreaga țară. Potrivit unui studiu publicat de clubulcopiilor.ro, dacă în 2011 numărul de nou-născuți a scăzut pentru prima dată sub 200.000, în doar 13 ani, până în 2024, acesta s-a redus la sub 150.000. Spre comparație, în anul 1990 se nășteau 301.000 de copii în România, iar în 1968 erau peste 500.000.

România este țara cu cel mai mare număr de mame minore din Uniunea Europeană, însă această statistică maschează faptul că numărul mamelor tinere și foarte tinere a scăzut considerabil comparativ cu anii ’90, se precizează în studiu.

Dacă în 1990, 15% dintre copii erau născuți de mame cu vârsta între 15 și 19 ani, acest procent a scăzut sub 9% în 2023. În aceeași perioadă, s-a înjumătățit și procentul mamelor cu vârsta între 20 și 24 de ani, care erau aproape majoritare la începutul anilor ’90 – scăzând de la 49,7% în 1992 la 19,7% în 2023.

În 2020, pentru prima dată, cele mai multe nașteri au fost înregistrate la mame cu vârsta între 30 și 34 de ani. Mai mult, segmentul cu cea mai mare creștere procentuală este cel al mamelor cu vârsta între 35 și 39 de ani, care a înregistrat o creștere de 174% în 2023 față de 1990.

Numărul mamelor cu vârsta între 40 și 44 de ani a crescut și el semnificativ, cu 160%, dar acest segment rămâne relativ mic, reprezentând 3,3% din totalul nașterilor în 2023.

Situația din județul Bacău

Cu doar 17% dintre femeile cu vârsta între 35 și 44 de ani fără copii, Bacău este județul unde procentul femeilor de 35–44 de ani care nu au devenit încă mame este mai mic decât media națională. Într-un context național în care tot mai multe femei amână sau renunță la maternitate, județul continuă să ofere un mediu stabil pentru creșterea familiei, potrivit clubulcopiilor.ro.

Totuși potrivit Institutului Național de Statistică (INS), rata fertilității totale a scăzut în Bacău la 2.1 copii per femeie în 2023, mult sub pragul de înlocuire a generațiilor de 2,3 copii per femeie și media din anii ’90 de 2,7 copii.

Această tendință, combinată cu fenomenul migrației, duce la o reducere semnificativă a populației tinere, contribuind la îmbătrânirea progresivă a județului.

Impactul pe termen lung al acestei evoluții demografice este unul alarmant. Scăderea natalității și migrația afectează direct piața muncii, sistemul de educație și cel de sănătate, punând presiune asupra dezvoltării economice a județului. Fără măsuri concrete pentru sprijinirea familiilor tinere, Bacăul, ca multe alte regiuni din România, riscă să se confrunte cu o criză socială profundă în anii ce urmează. (sursa: comunicat)

Citiți mai multe AICI.