Diana Enache, deputat AUR Bacău, membru în comisia pentru tehnologia informației din Parlamentul României dezvăluie printr-o declarație politică un paradox al guvernării de astăzi, care promite digitalizare dar „livrează blocaj”.
În declarația politică, Ministerul Economiei, condus de USR, este acuzat că generează blocaje majore în digitalizarea fiscală. Platformele e-Factura, e-Transport și e-TVA sunt descrise ca instabile, cu erori frecvente și actualizări întârziate, iar firmele suportă costurile disfuncționalităților. CNIF nu are suficient personal IT, ceea ce afectează funcționarea sistemelor. Se cer măsuri urgente: un tabel public al incidentelor, un calendar clar al actualizărilor, SLA public și suport tehnic profesionist.
Critici apar și la adresa obligativității ca rezidenții cu conturi în străinătate să deschidă cont în România pentru codul de TVA. În infrastructura digitală, tarifele mari impuse de CNAIR și lipsa unor reguli pentru traversarea podurilor blochează proiecte strategice. Se solicită o metodologie unitară și avize digitalizate.
Declarația denunță lipsa de coordonare între instituții și cere un protocol interministerial unic. În final, se afirmă că reducerea de personal nu înseamnă digitalizare și că statul are nevoie de specialiști bine plătiți pentru a funcționa modern.
Declarația politică a dep. Diana Enache
Astăzi USR-ul conduce Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, un minister care are multe departamente sub aceeași umbrelă care ar trebui să colaboreze și să genereze soluții, însă în schimb livrează blocaj. Aceștia și-au creat falsa imagine că sunt singurii capabili să genereze soluții, dar companiile ajung în cadrul comisiei din Parlament pentru a căuta soluții.
Platformele fiscale – e-Factura, e-Transport, e-TVA – ar trebui să simplifice viața contribuabililor, însă în realitate îi obligă să piardă timp și bani. Sistemele cad, apar erori, actualizările sunt anunțate târziu, iar suportul tehnic lipsește aproape complet. Firmele nu pot emite documente, nu pot raporta la timp și ajung să suporte costuri pentru disfuncționalitățile statului.
Aplicația e-Transport, de exemplu, nu a fost actualizată la timp pentru ultimele modificări legislative. În e-TVA s-au înregistrat diferențe între regularizări, iar numeroase societăți au semnalat aceste nereguli la ANAF fără să primească soluții clare. Ministerul Finanțelor lucrează cu un aparat IT subdimensionat, iar CNIF, instituția care preia lucrările tehnice, are o capacitate redusă și nu poate asigura funcționarea non-stop a platformelor. Lipsa personalului calificat și a unei salarizări competitive face ca digitalizarea fiscală să se clatine la fiecare actualizare.
În tot acest context, nu cerem explicații generale – știm care sunt neregulile –, ci cerem acțiuni concrete. Cerem un tabel public al incidentelor din ultimele luni, cu data, durata, cauza și măsurile luate. Cerem un calendar de actualizări anunțat cu cel puțin 30 de zile înainte, o politică de revenire dacă un update produce defecțiuni, un SLA public, un contract de performanță care să stabilească timpi de răspuns, disponibilitate și responsabilitate. Cerem un raport lunar public privind funcționarea sistemelor, un plan de capacitate și personal pentru funcționarea 24/7 și un suport tehnic pe niveluri, cu un canal dedicat dezvoltatorilor de software.
Alte probleme fiscale care au fost semnalate în cadrul comisiei: dincolo de platforme, pachetul doi de măsuri fiscale ridică o problemă suplimentară – rezidenții care au conturi în străinătate sunt obligați să dețină conturi bancare în România pentru a putea fi înregistrați cu cod de TVA. Este o condiție care riscă să descurajeze investitorii străini și să genereze noi blocaje administrative într-o economie care are nevoie de capital, nu de piedici, într-o lume în care plățile se fac acum din aplicații mobile, direct de pe telefon.
Toate aceste deficiențe din zona digitală se leagă direct de infrastructură. Alte probleme cu care furnizorii de telecomunicații, de această dată, s-au lovit au apărut la traversarea podurilor.
De fiecare dată când un pod intră în reparații, rețelele de comunicații se întrerup, iar pentru a se face din nou legătura se aplică anumite tarife. Tarifele pentru accesul la drumurile administrate de CNAIR sunt de trei ori mai mari pentru telecomunicații decât în alte sectoare, deși Hotărârea nr. 123/2012 prevede utilitate publică gratuită pentru accesul altor industrii. În plus, Ordinul nr. 159/2016 nu reglementează clar traseele de fibră care traversează podurile, ceea ce duce la situații absurde: trei poduri dintr-un singur județ au generat întârzieri de luni de zile pentru proiecte strategice.
Cerem o metodologie națională a tarifelor, o procedură digitală și standardizată pentru avize, termene clare, un mecanism de accept tacit dacă acestea sunt depășite și reguli uniforme pentru traversarea podurilor. Fără aceste măsuri, fiecare proiect de infrastructură digitală devine o luptă birocratică între CNAIR, ANCOM și ministere care nu vorbesc între ele.
Aici se vede și marea incoerență a statului român: răspunderea e într-un loc, dar puterea de decizie în altul. Ministerul Finanțelor are responsabilitatea pentru sistemele fiscale, dar digitalizarea propriu-zisă ține de Ministerul Economiei. ANAF are problemele, CNIF are infrastructura, iar soluțiile rămân suspendate între instituții. De aceea cerem un protocol interministerial unic, aplicat la fel peste tot în țară, cu proceduri comune, termene maxime și un mecanism de coordonare rapidă pentru proiectele strategice.
Totodată, în domeniul tehnologic, există și exemple care pot fi urmate. Companii precum Orange, unde statul român este acționar, lucrează deja cu soluții bazate pe inteligență artificială pentru analiza video și pentru dezvoltarea aplicațiilor smart city. Aceste inițiative trebuie sprijinite prin parteneriate public-private și prin deschiderea accesului la programe pentru start-up-uri românești în domeniul AI.
Iar în tot acest context, trebuie spus clar: modelul administrativ promovat de Ilie Bolojan nu dă roadele promise. Reformele făcute în forță, cu tăieri de personal și austeritate bugetară, nu pot fi confundate cu digitalizare și eficiență. Poți face ordine într-o instituție reducând oameni, dar nu poți construi un stat modern fără oameni capabili, plătiți corect și lăsați să-și facă treaba. Un specialist în domeniul IT nu va lucra la stat pentru un salariu mai mic decât ar primi în privat.
România nu are nevoie de spectacole administrative, ci de instituții care funcționează. De transparență, predictibilitate și colaborare reală între ministere. Cerem un raport public lunar despre funcționarea sistemelor, API-uri stabile, adică interfețe de programare a aplicațiilor, și un acord interministerial aplicat uniform. Digitalizarea nu se face prin comunicate și campanii de imagine, ci prin muncă, coordonare și răspundere. Iar un stat care își taxează cetățenii pentru fiecare greșeală ar trebui, măcar o dată, să-și asume propriile erori.
- Diana Enache, deputat AUR Bacău
daca stie ce inseamna APi ii dau o banana